logo www.orastieinfo.ro

PAGINA
MUNICIPIULUI
ORĂȘTIE

Breviar cronologic

100000 î.Hr - 4500 î.Hr (paleoliticPaleoliticPrima epocă din istoria omenirii, cunoscută sub denumirea de epoca pietrei cioplite sau paleolitic:
palaios = vechi și lithos = piatră (cuvinte grecești), cuprinde cea mai lungă perioadă de timp (aproxi­mativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Chr.).
Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geo-morfologică a pământului au loc schimbări importante, valabile și pentru lumea vegetală și animală.
, mezolitic și neoliticNeoliticPerioadă din istoria omenirii care a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei; epoca pietrei lustruite.)

S-au gasit unelte de piatră în peșterile din jurul Geoagiului și în grotele de la Romos.
ProtopopulProtopopProtopop este un preot care îndeplinește funcția de inspector al bisericilor și al preoților dintr-un teritoriu determinat. luteran Friedrich Wilhelm Schuster din Orăștie a oferit Muzeului din Sibiu și celui din Viena - în 1869 - o colecție de obiecte din epoca pietrei adunate din împrejurimi.
Urmele unor așezări neolitice se găsesc la Turdaș și la Orăștie pe platoul "Rompoș".
Primele săpături la Turdaș au fost făcute de Zsofia Torma iar pe platoul Rompos de către Ion Oprușan.

Pe dealul Bemilor s-au găsit oase umane arse și zdrobite pentru a li se extrage măduva. Au mai fost găsite două cranii cu calota craniană decupată deasupra arcadelor. În acest caz craniile nu au fost folosite drept hrană, ci cel mai probabil au fost folosite pe post de vase pentru libațiiLIBÁȚIE, libațiis.f. (În antichitate) Act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității. P.ext. Închinare a paharului cu băutură în cinstea cuiva la o petrecere. [Var.: libațiúne s.f.] – Din fr. libation, lat. libatio, -onis..
(Acta Terrae Septemcastrensis, VII, 2008. Pagina 163)
(Acta Terrae Septemcastrensis, X, 2011. Pagina 52)

4500 î.Hr - sec. I î.Hr (epoca bronzului și a fierului)
În 1834 a fost descoperit "Depozitul de bronz de la Orăștie", care acuma se află la "Naturhistorisches Museum" din VienaVienaViena (în germană Wien, în maghiară Bécs) este capitala Austriei. Orașul este situat în extremitatea răsăriteană a acestei republici federale, în landul (regiunea autonomă) Viena, și este traversat de Dunăre. Regiunea autonomă Viena este, cu cei aproape două milioane de locuitori ai săi, ce reprezintă un sfert din populația totală a Austriei, al zecelea oraș ca mărime din cadrul Uniunii Europene.
Pe parcursul istoriei, Viena a fost capitala Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană și între 1867-1918 a Imperiului Austro-Ungar. Aici s-a desfășurat, în anul 1815, mult mediatizatul Congres de la Viena.
inventariat cu numerele 34915-34918. Depozitul cuprinde printre alte obiecte torques-uri, brățări și un drug de bronz de 30 centimetri lungime.
Tot în zona Orăștiei (satul Vaidei, comuna Romos) a fost descoperit un car votiv cu căldare și 12 protome de lebede precum și un topor de bronz cu manșon.
Toate aceste obiecte este posibil să facă parte dintr-un singur tezaur mai mare care cu timpul a fost împrăștiat.
În 1876 C. Goos publică descoperirea în ținutul Orăștiei a unei fibule-ochelari de 21 centrimetri.
( D. Berciu - Depozitul de bronz de la Orăștie, Apulum - Buletinul Muzeului Regional Alba-Iulia. )

Torques-uri și brățări de bronz.
Fac parte din "Depozitul de bronz de la Orăștie" descoperit în anul 1834 și aflat la "Naturhistorisches Museum" din Viena unde sunt inventariate sub No. 34915-34918.
Car de bronz de origine celtică cu căldare și 12 protome de lebede.
A fost descoperit descoperit în zona Orăștiei.
În prezent se află la "Naturhistorisches Museum" din Viena.
Este posibil să fi făcut parte dintr-un singur tezaur (împreună cu piesele din "Tezaurul de bronz de la Orăștie") care cu timpul au fost împrăștiate.

secolele I î.Hr - III d.Hr. (perioada dacică și romană)
Posibil ca în zona Holumb - Dealu Mic să fi existat un castru roman sau un punct de observație. Albert Amlacher credea că în jurul Dealului Mic s-ar fi găsit o așezare daco-romană. Un bloc de piatră având pe el sculptat un dracon dac a fost gasit și adus de el din aceste dărâmături dacice ale Holumbului.
(Orăștie - 750 de ani, Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, pagina 31)

Pe dealul Holumb s-au găsit fragmente ceramice, materiale de construcție din lut și un lot de cărămizi cu ștampila PAT aparținând cărămidarului antic Publius Aelius Tertius. Acestea pot oferi date despre locuirea romană la Orăștie.
(Nicolae Adam - Fragmentarium. Culegere de texte despre Orăștie, pagina 97. Articolul "Sigiliul Romei în zona Orăștiei". Autor: Dr. Vasile Moga)

În anul 1803 Rene Xavier sapă în partea de est a orașului și descoperă urme de locuințe, unelte, arme.
(Orăștie - 750 de ani, Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, pagina 31)

Din puncte neprecizate de pe teritoriul orașului și din împrejurimi provin următoarele obiecte: o brățară spirală de argint cu extremitățile aurite și modelate în formă de capete de șerpi, cinci monede dacice de argint scyphate reprezentând imitații după tetradrahmele macedonene ale lui Filip al II-lea și după tetradrahmele thasiene, un tezaur monetar format din 311 denari romani republicani și imperiali (268 a. Ch. - 98 p. Ch.) descoperite în 1877, doi denari romani din vremea lui Vespasian (descoperiți pe un deal lângă Orăștie), un tezaur monetar cuprinzând 111 denari dintre care 54 republicani și 57 imperiali, din care 16 denari reprezentau imitații locale după monedele romane, atât republicane cât și imperiale.
(RepArhHunedoara, ms.)
(Dacii pe cursul mijlociu al Mureșului. Sfârșitul sec. II a.Ch. - începutul sec. II p.Ch. de Gabriela Gheorghiu, pag. 42. Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005)

Este semnalată descoperirea unui tezaur monetar format din 70 de denari romani republicani.
(I. Glodariu, Relații comerciale, XXXIV, nr. 204, p. 287)
(Dacii pe cursul mijlociu al Mureșului. Sfârșitul sec. II a.Ch. - începutul sec. II p.Ch. de Gabriela Gheorghiu, pag. 42. Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005)

Pe dealul Bemilor s-a descoperit un nivel de locuire dacic, căruia îi aparțin fragmente ceramice, un fragment de brățară din sticlă de factură celtică și o groapă.
(N. Boroffka, I. Andrițoiu, Cercetări arheolgice la Orăștie "Dealul Pemilor", în Apulum, XXXV, 1998, p.87-90)
(Dacii pe cursul mijlociu al Mureșului. Sfârșitul sec. II a.Ch. - începutul sec. II p.Ch. de Gabriela Gheorghiu, pag. 42. Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005)

În anul 1832 Michael Johann Ackner ajunge în Oraștie unde predicatorul protestant îi atrage atenția asupra unor inscripții de pe plăcile de marmură sau altare, zidite în unele case particulare. În anul 1865, în cartea "Die Romischen Inschriften in Dacien", acesta enumera câteva dintre inscripții:

NYMPHIS
SANCTISSIMIS •
P • AELIVS • MARCELLINVS •
SIGNIFER • ET • QVAESTOR • N • BRIT •
MORTIS • PERICVLO • LIBER •
V • S • L • M •
IMP • COMM • AVG •
FELICE • V • ET • GLABRIONE
IT • COSS •
transcris:
Nymphis sanctissimis Publius Aelius Marcellinus, signifer et quæstor numero (militum) Britannorum, mortis periculo liberatus, votum solvit libens merito, Imperatore Commodo Augusto felice V et Glabione iterum consulibus. și tradus:
Nimfelor sacre
Publius Aelius Marcellinus
Signifer și qvaestor în numerus Britannorum
scăpat de pericolul morții
și-a împlinit legământul cu dragoste și după merit în vremea când erau consuli Împăratul Commodus Augustus Felix pentru a 5-a oară și Glabio pentru a 2-a oară (anul 186).

NVMPHIS • SALVTIFERIS •
SACRVM • M •
LVCILIVS • LVCILIANVS •
AVG • COL • PRO
SALVTE • SVA • ET
L • ANTISTIF
ONESIMI • AVG • COL •
V • S • L • M •
transcris
Nymphis salutiferis sacrum. Marcus Lucilius Lucilianus Augustalis coloniæ pro salute sua et Lucii Antisti Onesimi, augustalis coloniæ, votum solvit libens merito. și tradus:
Nymphis salutiferis sacrum.
Marcus Lucilius Lucilianus
augustal al coloniei
întru sănătatea sa și a lui Lucius Antistius Onesimus, augustal al colonei,
și-a împlinit legământul cu dragoste și după merit.

D • M • CASSIAE • SATVRNINAE
VIX • AN • L • CASSIA
PONTICILLA • SECVN
DVM • VOLVNTATEM|
TESTAMENTI • PATRONAE •
BENEMER • FECIT •
ARBITRATV • PVBLICI •
IANVARI • CONIVGI •
ET PVBLICI • SEVERI •
transcris:
Diis Manibus. Cassiæ Saturninæ, vixit annis L, Cassia Ponticilla secundum voluntatem testamenti patronæ benemeritæ fecit arbitratu Publicii Januarii cunjugis et Publicii Severi. și tradus:
Zeilor Mani
Cassiei Saturnina care a trait 50 de ani.
Cassia Ponticilla (sclava Cassiei Saturnina) a ridicat acest monument în conformitate cu voința patroanei sale care a binemeritat, iar arbiter (cel care s-a îngrijit să se facă conform testamentului) a fost Publicius Ianuarius, soțul defunctei și Publicius Severus (probabil fiul).

D • M •
M • AVREL • CRESCENTI •
AVG • LIB • VIX • AN • LXI •
ET • AVRELIAE • FLORAE •
FILIAE • EIVS • DEFVNCTAE •
PETOVII • VIX • A • XXIII •
M • XI • DIEB • XX •
AEL • IVLIANVS • SOCERO •
ET • CONIVGI • PIENTISSI •
B • M • P •
transcris:
Diis Manibus. Marco Aurelio Crescenti, Augusti liberto, vixit annis LXI, et Aureliæ Floræ, filiæ ejus defunctæ Petovii, vixit annis XXIII mensibus XI diebus XX, Aelius Julianus socero et conjugi pientissimæ, bene merentibus, posuit. și tradus:
Zeilor Mani
Marcus Aurelis Crescens, Libert Imperial,
a trăit 61 de ani și Aurelia Flora, fiica sa, care a deceat la Poetovio (Petovium???) și care a trăit 23 de ani, 11 luni și 20 de zile.
Aelius Iulianus a ridicat monumentul pentru socrul său și pentru soția sa pioasă.

D • M •
MA • SOTINAE •
SPECTATAE •
VIX • ANN • XX •
FIL • PIENTISS •
transcris:
Diis Manibus. Maniæ Sotinæ Spectatæ, vixit annis XX, filiæ pientissimæ. și tradus:
Zeilor Mani
Mania Sotina Spectata care a trăit 20 de ani, fiicei pioase a ridicat monumentul... (restul textului lipsește)

( Michael J. Ackner - Die Römischen Inschriften in Dacien, pag 60 )

Încastrat în zidul unei case.
D. M.
SEX - VAL -- SEX --
FRONTONI --
SARMIZ - AF
FLAMINII --
COLLEGII -
XXXV
( DACIEN. Aus den Ueberresten des klassischen Alterthums, mit besonderrer Rücksicht auf Siebenbürgen. Kronstadt 1851. Pag. 92-94 )

La Cerbel, în cercul Orăștiei, s-au găsit 49 de denari, anteriori lui Iulius Cesar și nenumărați alții, toți din timpurile înaintea expedițiilor lui Traian.
(A. D. Xenopol - Istoria românilor din Dacia Traiană, ediția a III-a, volumul 1 "Dacia ante-romană și Dacia", pagina 62)

secolele VIII - IX
Pe locul unei vechi mlaștini, azi vechiul centru al orașului, a apărut o așezare umană. Peste această așezare, în secolul al X-lea a fost construită o fortificație cu val de pământ și palisadă de lemn.

secolul IX
Provenind din secolul IX au ramas urmele unor populații moraviene (slavi din vest). Este vorba de o necropola "Dealul Bemilor X8". Mormintele din această necropolă se remarcă prin orientarea pe direcția V-E și prezența unui inventar funerar bogat: podoabe din bronz, argint și ceramică. Orizontul cultural Ciumbrud reprezintă dovada arheologică a prezenței slavilor creștinați pe teritoriul Transilvaniei.
( Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și evul mediu timpuriu (secolele IV-XII) - Ioan Marian Țiplic )

secolele XI -XII
A fost construit primul edificiu de cult creștin din piatră - Rotonda de la Orăștie. Este vorba despre o capelă circulară cu o vechime estimată la 1000 de ani. Probabil era folosită doar de familiile nobiliare care dominau la acea vreme, ca influență, zona Orăștiei. În apropiere există o construcție asemănătoare, provenind din aceeași perioadă - Rotonda de la Geoagiu.
O reconstituire 3D a rotondei o puteți vedea aici http://arheologie.ulbsibiu.ro/membri/maria/orastie%20virtual.htm.



Rotonda din Orăștie.
Anii '90. Fotografie făcută în timpul săpăturilor arheologice din incinta cetății.
Rotonda de la Geoagiu. A fost costruită aproximativ în același timp ca cea din Orăștie, cu care probabil se aseamănă.
( imagine preluată de pe orastie365.blogspot.com )
Rotonda de la Geoagiu. A fost costruită aproximativ în același timp ca cea din Orăștie, cu care probabil se aseamănă.
( imagine preluată de pe orastie365.blogspot.com )

1105
În suita primei cruciade vine Anselm von Braz "liber de liberis genitus", castelanul din Logne, conte ministerial valon. Karl Kurt Klein presupune - fără a putea dovedi - că el s-a mutat cu toți fii și urmașii în regiunea Orăștiei de azi.
(Thomas Nägler - Așezarea sașilor în Transilvania)

Se știe despre acest Anselm că a fost un castelan al burgului Logne. Anselm dispunea asupra acestui burg în calitate de feudă, respectiv în calitate de vasal feudal, renunță însă în anul 1103 cu toata familia sa la moșia respectivă, pentru a emigra în Ungaria: "In Ungariam se disponses". Nu se poate dovedi că acest Anselm a ajuns cu ai sai pâna în aceste meleaguri transilvănene. Se știe că nu s-a mai întors înapoi în locurile natale. Mai mult: se știe ca în timpul primei cruciade din anul 1096 regele ungur Coloman Cărturarul condiționase trecerea armatei prin țara sa cruciaților prin cerința adresată conducătorului cruciadei, vestitul Godfrey de Bouillon, de a-i lăsa ca ostateci pe fratele său mai tânăr Baudouin de Boulogne împreună cu vasalii săi. Se știe că acești ostateci erau tratați într-un mod foarte ospitalier la curtea regală. Iar după ce politica curții maghiare se străduia în acel timp să atragă agenți pentru colonizarea teritoriilor din est, ar fi firesc ca regaliștii să se fi adresat nobililor ostatici din Flandra cu promisiuni ca aceștia să se angajeze cu suita lor în guvernarea ținuturilor ardelene.
Ipoteza că Anselm von Braz ar fi fost unul dintre acești ostateci ai lui Coloman este plauzibilă pentru că a fost un vasal al lui Baudouin de Boulogne. Deci nu este prea îndrazneață concluzia, că decizia sa să plece "in Ungariam" din 1103 a fost luata în contextul cruciadei și a propagandei cu care s-au văzut confruntați Anselm și ai săi la curtea lui Coloman.
O asemenea ipoteză este întarită prin faptul bine documentat că "primes hospites regni" - adică primii invitați din apus ai regatului maghiar - sunt coloniștii din Romos.
( Prof. univ. Dr. Paul Phillippi - Institutul Teologic Sibiu. Alocuţiune rostită la ceremonialul religios de sfinţire a capelei de piatră, descoperită de arheologi în incinta vechii cetăţi a Orăştiei. )

1200
După tradiția cronicărească din Transilvania este anul în care Orăștia începe să se înconjoare cu ziduri de piatră. Ulterior acțiunea a fost abandonată din cauza condițiilor nefavorabile.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1206
Într-o diplomă emisă de regele Ungariei Andrei al II-lea, Romos - sat în apropierea Orăștiei, este atestat între primele trei sate din Transilvania unde au fost primiți coloniști germani "primes hospites regni" (alături de Ighiu și Cricău).

Regele Ungariei Andrei al II-lea
și Regina Gertrude von Andechs-Meranien

1224
Diploma regelui Ungariei Andrei al II-lea, care confirmă înnoirea privilegiilor acordate sașilor de aici de către înaintașul său regele Geza al II-lea. În acest act se menționează că tot poporul de la Orăștie (Waras) la Baraolt (Boralt), inclusiv ținutul secuilor dintre Sepsi și Draas, să formeze o comunitate sub autoritatea aceluiași jude.
Diploma aceasta recunoaște prezența aici a unei populații autohtone românești (blachi) și pecenege (bisseni). Se atestă că folosirea pădurilor și a apelor se va face în comun cu românii și pecenegii.

Orașul se bucură de o serie de privilegii recunoscute de regalitatea maghiară. Era condus de un sfat ce se va numi mai târziu magistratură și care avea în frunte un jude regal (iudex regium), ajutat de un număr de 12 jurați (cives jurati) aleși din rândul meșteșugarilor și comercianților locali înstăriți.
(Anton Dörner, Ionaș Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăștie 775)

1239
Anul de întemeiere probabilă a conventului bisericii franciscane din Orăștie.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1241
Are loc invazia mongola a Europei.
O coloană mongolă, sub conducerea lui Büri, intră în Transilvania pe Valea Oltului, pe la Făgăraș, în direcția Sibiului care este cucerit pe 11 aprilie. În continuare sunt devastate scaunele Miercurii Sibiului (Ruzmargt), Sebeșului (Mühlbach) și Orăștiei (Broos). Mongolii ajung la Cenad pe 25 aprilie. Rezultă ca Orăștia a fost devastată la o dată aflată undeva între 11 și 25 aprilie
Imaginea așezărilor și orașelor distruse de invazia mongolă poate fi lesne înțeleasă din descrierea plină de dramatism făcută de călugărul Rogerius de Apulia (Ruggero di Puglia) orașului Alba Iulia:
… nu am putut găsi nimic altceva afară de oasele și capetele celor uciși, precum și zidurile dărâmate și risipite ale bisericilor și palatelor, pe care le stropise sângele creștinesc vărsat cu îmbelșugare.
Posibil de aici să se fi păstrat în memoria populară expresia: Lua-te-ar Hantătarul.
(Un vârf de suliță inedit pentru Transilvania - Costin-Daniel Țuțuianu, APULUM - Buletinul Muzeului Regional Alba-Iulia)

În viitor, regele Ungariei Béla al IV-lea, va popula regiunea cu noi coloniști.

1264
Într-o scrisoare datată 13 martie 1264 este pomenit magistrul Joanche arhidiacon de Orăștie (Sassvar).
(Documente privind istoria României. Veacul XIII. Volumul 2 (1251-1300). Editura Academiei Republicii Populare Române. 1952. Pagina 60.)

1283
Într-un document episcopal se pomenește că în Orăștie sunt în circulație monede de argint bun.

1291
Într-o scrisoare datată 4 August 1291 este pomenit magistrul Hench paroh din Orăștie (Wrasio) ca sol al comitelui Bendict voievodul Transilvaniei către Andrei, regele Ungariei.
(Documente privind istoria României. Veacul XIII. Volumul 2 (1251-1300). Editura Academiei Republicii Populare Române. 1952. Pagina 379.)

1309
Orașul are circa 1600 locuitori.

Creșterea demografică determină așezarea călugărilor Ordinului Franciscan în oraș, care construiesc o biserică pe locul actualei mănăstiri.

"Corardus decanus de Warasio", preotul Corardus este amintit printre decanii saxoni.

1318
Același preot Corardus este interesat de colectarea impozitelor papale.

1324
Regele Carol Robert de Anjou înștiințează Orăștia că va fi ridicată la rangul de oraș.
(Das Kirchenkastell in Broos)

Regele Carol Robert trece prin Orăștie în timpul campaniei împotriva sașilor răsculați sub conducerea greavului Henning din Sanpetru.
(I. Moga - Voevodatul Transilvaniei. Fapte și interpretari istorice, 1944, pagina 38)

1334
Preotul Ioan (Iohannes Sacerdos), colectorul dărilor din decanatul din Orăștie (de Warasio), face un recensământ după "fumuri". Sunt atestate 344 fumuri și baia publică, patru locuințe de călugărițe și preotul Nicolae (Nikolaus). De asemenea sunt atestați prima dată sașii în Pricaz (Purkaz).
(Monografia satului Pricaz - Igreț Viorel)
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

Documentele semnalează două școli sătești și în mediul sașilor din zona Orăștiei.

1344
Cea mai veche atestare documentară a hramului "Sfântul Nicolae" pentru biserica din Orăștie.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1349
Într-un document emis la Sibiu, este pomenit pentru prima dată Scaunul Orăștiei (de sede Waras).
(Das Kirchenkastell in Broos)

Scaunul Orăștiei
( imagine preluată din http://ro.wikipedia.org/wiki/Scaunul_Orăștiei )

1364
Sunt colonizați sași în Căstău (Kastendorf).

1367
Cea mai veche atestare a funcției de jude regal al Scaunului Orăștian, ea fiind o consemnare dintr-o scrisoare a vicarului general al Arhiepiscopului Transilvaniei, arhidiaconul Ladislau de Ugocsa, adresată comitelui Cristian din Orăștie (de Warasyo).

1372
Este consemnat în documentele vremii comitele Stephanus de Warasyo (Ștefan de Orăștie) ca reprezentant al celor șapte scaune săsești din Transilvania.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1374
Sunt amintiți în documente contele Mihai de Orăștie (de Warasio) și conducătorul locului Mihai Blas de Orăștie (Michael Blas von Broos).
(Das Kirchenkastell in Broos)

1376
Într-un statut de breaslă apare Orăștia alături de alte 3 orașe importante: Sibiu, Sighișoara și Sebeș. "La acest an, statutele breslelor din Orăștie consemnează existența a 25 branșe meșteșugărești, organizate în 19 bresle (fraternitas)."
(Petre Baciu - Fabrica "Vidra" Orăștie, monografie 1922-1972)

Este menționată breasla postăvarilor. La Orăștie găsim organizați în bresle separate pe țesătorii de lână (Lanifices Fraternitas) și pe țesătorii de pânză (Textores). țesătorii care făceau stofă falsă erau pedepsiți cu confirmarea bunurilor mobile; celor care vindeau stofă sau pânză care nu avea lățimea sau lungimea reglementară li se confisca marfa.
(Meșteșugurile din Transilvania până în secolul XVI-lea - Ștefan Pascu)

1377
Este consemnat ca jude regal Andreas de Purchenberg.

1420
În 24 septembrie 1420 o oaste turcească invadează partea de sud-est a Transilvaniei, învingând lângă cetatea Hațegului o oaste Transilvăneană sub comanda voievodului Miklós Csáki. După două zile turcii jefuiesc și ard Orăștia, apoi se retrag ducând cu ei câteva mii de robi din țara Hațegului și din Scaunul Orăștiei.

1425
Sașii din Orăștie devin furnizori ai turcilor, orașul apare sub numele german Bros sau Broos.

1433
Într-un document emis la Suceava, Iliaș - voievodul Moldovei, propune breslașilor din Orăștie schimburi comerciale libere și în țara sa.
(Orăștie - 750 de ani, Ion Iliescu, Tiberiu Istrate)

În registrele de audiențe ale Vaticanului sunt consemnați mai mulți pelerini din Transilvania, Banat și țara Românească. Printre ei este amintit Petru, fiul lui Blasius din Orăștie (de Orastiia). Se precizează că Petru a fost anterior de credință ortodoxă (grecorum), iar cu prilejul sărbătorii Sfintei Treimi (7 iunie) s-a botezat catolic în biserica Sfântul Petru din Roma în prezența lui Sigismund de Luxemburg împăratul Ungariei. Petru, în calitatea lui de soldat al împăratului a participat la mai multe acțiuni militare împotriva turcilor și husiților.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1438
O armată turcească condusa de sultanul Murad II împreuna cu trupe muntene conduse de Vlad Dracul intră în Transilvania unde pustiesc Orăștia și Romosul. Cetatea Orăștiei suferă distrugeri făcute de armatele turcești. Cu această ocazie a fost arsă mănăstirea franciscană. Ulterior aceasta a fost refăcută de membrii ordinului.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1441
Regele Wladislav I poruncește fraților nobili Johan și Benedikt de Ilia să predea funcțiile de judecător acaparate la Orăștie, și să restituie cele 600 de iugăre de pământ luate pe nedrept.

1442
Invazie turcească în Transilvania. Are loc bătălia de la Sântimbru (18 martie 1442) care s-a terminat cu victoria turcilor conduși de Mezid (Mezet), beiul din Vidin. În luna martie Orăștia a fost prădată și arsă.

1449
La o întrunire a celor șapte scaune este amintit comitele Bartholomeu (comes Bartholomäius) din Orăștie.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1456
Jude regal în Orăștie este Ladislau Olah. Judecătorul regal Ladislau reprezintă la o consfătuire a celor șapte scaune pe cei din Orăștie.
(Das Kirchenkastell in Broos)

Regele Matia Corvin sprijină locuitorii Orăștiei și Scaunul Orăștiei, împotriva pretențiilor castelanilor regali care vor să întărească slujbele publice.

1464
Regele Matia Corvinul aprobă celor din Orăștie dreptul de alegere liberă a judecătorului regal.

Este numit judecător regal Matei, fiul judecătorului Ladislau "ales cu învoirea întregei comunități, adică a sașilor, ungurilor și valahilor".
(A. D. Xenopol - Istoria românilor - vol I, Ediția a IV-a, pagina 341, Editura Științifică și Enciclopedică)

1466
Judecătorul și jurații târgului Orăștie, înștiințează sibienii de pericolul unei invazii turcești.

1467 - Ladislau este din nou jude regal. Ia parte la răscoala sașilor din Transilvania, la 18 august 1467 semnează actul de răzvrătire împotriva regelui Matia Corvinul. Participarea sa la conflict l-a costat viața, fiind una din victimele represaliilor care au urmat înfrângerii.

1468
Este consemnat ca jude regal Gregorius Bach Meggon.

Voivodul Johann Pongracz poruncește Orăștiei strângerea oștilor împotriva turcilor.

Ceartă între locuitorii Orăștiei și judecătorul regal Stefan Kroner, susținut de Sibiu.

1479
O armată turcească intră în Transilvania pe 9 octombrie, pe lângă Câlnic, condusă de Ali Mihaloğlu și Skender Mihaloğlu, Malcocioglu şi câteva paşale. Numărul forțelor otomane era în jur de 15000 soldați fiind însoțiți și de un corp de infanterie format din 2000 de oșteni din Țara Românească conduși de Basarab al IV-lea cel Tânăr - Țepeluș. Zona cuprinsă între Sebeş şi Orăştie a fost centrul de acţiune a lui Skender Mihaloğlu, pe data de 11 octombrie 1479, provocând numeroase distrugeri în rândul aşezărilor din această zonă.
La 13 octombrie turcii își așează tabăra pe Câmpul Pâinii, undeva între Șibot și Orăștie.

Armata transilvăneană era condusă de voivodul Transilvaniei István Báthory. Alături de el au mai participat: comitele de Timiș Pál Kinizsi împreună cu 10000 luptători, pretendentul la tronul Țării Românești Basarab Laiotă cel Bătrân împreună cu un corp de armată muntean, Bartolomeu Drágfi de Béltek, sașii împreună cu judele sibian Georg Hecht (apare sub forma Szecht în cronica lui Antonio Bonfini), un corp de cavalerie secuiască sub comanda lui Anton Kendy, banderiul episcopului de Alba-Iulia Anton Gereb, despotul sârb Vuk Grgurević împreună cu Demeter Jakšić au venit cu un escadron de cavalerie ușoară. Totalul armatei transilvănene fiind apreciat la cel mult 25000 oameni.
Bătălia principală a avut loc pe Câmpia Pâinii, între Șibot și Orăștie, și s-a terminat cu victoria armatei transilvănene.
Pierderile turcești au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu întreg corpul de soldați munteni al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr - Țepeluș.
Am socotit să fac amintire și de aceea, că la anul 1479 a 4-a zi înainte de sărbatoarea fericitului mărturisitor Gallus intrând Turcii, acei prea cumpliți dușmani ai noștri, pe drumul Câlnicului în părțile transilvane, cu foarte mare oștire, cum se spune, 34000 de călăreți, după ce au luat îndrăzneală din părțile muntene împreună cu voevodul numit Basarab cel Mic, care s-a supus de bună voie căpeteniei turcilor, și prinzând o foarte mare mulțime de oameni în grabnică pradă, când voiau să se întoarcă veseli înapoi, atunci acel mare și curajos Ștefan de Bathor, voevodul părților transilvane, ca un bun protector al neamului încredințat lui, punându-și nădejdea în Dumnezeu, s-a împotrivit bărbătește cetelor turcești, pe Câmpul Pânii aproape de Orăștie, împreună cu magnificul, puternicul și prea luminatul principe Bartolomeu Dragfi de Béltek, tot astfel și cu magnificul Paul de Kynysi, comitele Timișorii, și cu alți oșteni ai curții regale, adecă oarecari neamuri ale unor prelați și baroni ai țării trimise și aflătoare din porunca regelui împreună cu Bartolomeu Dragfi și cu Paul Kynysi - după ce au așezat cetele lor în rând și au dat o ciocnire memorabilă, cu ajutorul lui Dumnezeu au secerat la sfârșitul luptei o biruință foarte mare și vrednică de laudă împotriva numiților Turci, aproape toți Turcii pierind aci, abia puțini putând scăpa cu fuga prin văi și prin păduri, voevozii Skenderbeg și Ezebeg pieriră aici. În lupta aceasta numitul Ștefan Voevod a fost rănit la pulpă, dar cu ajutorul medicilor si-a redobândit sănătatea de mai înainte; câțiva magnați, nobili, fruntași, precum și locuitori și Sași din aceste părți transilvane au căzut uciși. Pentru această biruință câșigată binecuvântat să fie însuși Dumnezeu, care a dat robilor săi biruința strălucită asupra vrajmașilor. Amin.
(fragment din "Chronicon Dubnicense", din I. Lupaș - Studii Istorice vol. 4, pag. 11, Institutul de Arte Grafice "Dacia Traiana" S.A. 1943)

Bătălia de pe Campul Pâinii
Pál Kinizsi
Pavel Chinezul - Comite de Timișoara
Paulo de Kynys - Comes Temesiensis

În amintirea victoriei împotriva turcilor, István Báthory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.

Cu ocazia distrugerii orașului de către turci, sunt distruse o mare parte a suprafețelor cultivate și este avariată și biserica din incinta cetății. Aceasta este reconstruită și luată în posesiune de către maghiari. Așa se explică de ce în orașul care a fost fortăreață săseasca, biserica a ajuns în proprietatea reformaților maghiari iar sașii au primit loc numai într-o încăpere de lângă biserică, care a fost folosită ca loc de închinare până la 1823 când a fost construită biserica săsească actuală.
(Orăștia - de la târg, reședință de scaun și oraș, la municipiu, pagina 106. Autor: Petru Baciu. Editată de Consiliul Local al Municipiului Orăștie, Deva, 1995)

1485
Este consemnat ca jude regal Andreas Croner.

1486
Datorită neînțelegerilor dintre Scaunul Orăștiei și Comitatul Hunedoara, reprezentanții Universității Săsești din Sibiu solicită regelui Matei Corvin reglementarea hotarelor dintre cele două teritorii.

1488
Are loc un recensământ al populației scaunelor săsești. S-a urmărit conscrierea oaspeților (hospites), morilor, proprietăților pustii, a preoților catolici și ortodocși, precum și în anumite cazuri a gospodăriilor sărăcite. În târgul Orăștie (oppidi Brosz) sunt consemnați: 158 oaspeți, 2 locuitori săraci, 4 ciobani, 1 morar, 10 gospodării părăsite. Se consemnează că cei 10 săraci au fost scutiți de impozit.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1491
Convenție între sași și unguri: în funcția de judecător trebuie să se facă cu schimbul câte un saxon și un ungur, iar în senat, fiecare dintre cele două națiuni să fie reprezentate în proporție de 50%.
(Das Kirchenkastell in Broos)

Scaunul Orăștiei se dezlipește de cele Șapte Scaune. Regele Ungariei Vladislav al II-lea și voievodul Stefan Báthory, poruncesc juzilor, juraților și întregii comunități a Scaunului Orăștie să revoce dezlipirea și să se achite de toate obligațiile bănești față de magistratul orașului Sibiu pe perioada de timp cât au stat separați de ei.

30 noiembrie 1491. Regele Vladislav al II-lea cere Orăștiei delegați, din rândul persoanelor de vază, pentru dieta de la Buda care se va desfășura în ziua de 2 februarie 1492.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

Oraul este devastat și incendiat de secui.
(Orăștie - 750 de ani de Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, pagina 44. Volum editat de Casa județeană a corpului didactic. Deva, 1974.)

1492
La 1492 este consemnat în cronici ca jurat al Orăștiei Nicolae Blănarul (pellifex).
(Ștefan Pascu - Meșteșugurile în Transilvania până în secolul XVI-lea, citat din Albert Amlacher - Geschichte der Stadt Broos)

1494
Tóreck Olahulu, 1494 se judeca cu Vornick Olahul in Orestia.
(Hurmuzaki II/2, p. 357)
(Date istorice privitoare la familiele nobile Române culese de I. Cav. de Puscariu. 1898, pag. 144)

1496
Într-o ceartă de graniță dintre Orăștie și castelul Hunedoara, primarul Sibiului Georg Hecht, intervine pe lângă regele Vladislav al II-lea, pentru cei din Orăștie.
(Das Kirchenkastell in Broos)

Din casieria orașului și provinciei Sibiu sunt acordați 20 de guldeni pentru construirea bisericii din Orăștie.
( Amlacher 1880/231 )

Regele Ungariei Vladislav al II-lea, reînnoieşte, la 15 iunie 1496, statutele din 1376 ale breslelor tăbăcarilor din Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie.
(ANDJS, nr. 23)
(Brukenthal. Acta Musei, I. 1, pagina 198. Sibiu/Hermannstadt, 2006)

1500
În Orăștie se ține de Sf. Nicolae târgul anual, fapt perpetuat până în zilele noastre.

1504
A fost numit de către rege, în funcția de judecător al Orăștiei, Ștefan Olahus, tatăl marelui umanist Nicolaus Olahus.

La anulu 1504 Sasii din Orestia protestéza in contr'a denumirei lui Stephanu Olah de judetiu alu Orestiei.
(Hurmuzaki II/2 p. 520)
(Date istorice privitoare la familiele nobile Române culese de I. Cav. de Puscariu. 1898, pag. 142)

1507
21 februarie, în târgul Orăștie (in opido Zazwaros) - Stanca, soția lui Iwan din Zăvoi și Pezka, nevasta lui Ladislau din Zăvoi, în numele lor și al altor membrii din familia lor, arată voievodului Transilvaniei, Petru de Szentgyörgy și de Bozin, că ei s-au înțeles cu nobilii din așezare cu care se aflau în dispută, respectiv cu Bwne, Ioan, Myhwl și Oppra, dar și cu Niztor din Ohaba, privitor la proprietatea Manchwl din comitatul Hunedoara, precum și a morii aflate pe apa Zăvoiului (Maczesdwyze).
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)
(Arh. Naț. Magh. Dl. 29607)

1509
Prima mențiune a țiganilor în Orăștie: "Registrul de socoteli al orașului Sibiu înregistrează o plată efectuată în favoarea a doi slujitori sibieni care au fost trimiși la Orăștie (ad Braz) în calitate de însoțitori a mai mulți țigani reținuți și acuzați de violențe la târgul (in nundinis) oficiat aici."
Voievodul János Szapolyai strămută populație din părțile Banatului în zona Orăștiei și Turdașului pentru completarea sporului demografic în continuă scădere a ținutului.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541)

1514
În timpul războiului țărănesc condus de György Dózsa, oștile ardelene ale lui János Szapolyai au trecut prin regiune. János Szapolyai constată că localitatea nu este îndeajuns apărată, și nu are destulă aparatură de război. Poruncește magistratului din Sibiu ca Orăștia să fie dotată cu echipament militar: bombarde, pulbere și alte aparate de război.

Ludovic al II-lea
(1506-1526)
Regele Ungariei
János Szapolyai (1487-1540)
Voievod al Transilvaniei

1520
25 aprilie, Buda - Ludovic al II-lea, regele Ungariei, poruncește magistratului orașului Sibiu să întreprindă cele necesare pentru investirea nobilului Matia Olah din Orăștie (de Zazwaras) în funcția de jude regal al așezării, funcție pe care o deține în prezent vârstnicul său tată, Ștefan Olah. Suveranul îi conferă în același timp cu noua slujbă, toate veniturile provenite din dările în bani, produse, precum și alte foloase comune.
1 mai, Buda - János Szapolyai, voievodul Transilvaniei, face cunoscut primarului, juzilor și juraților orașului Sibiu, că regele a conferit funcția de jude regal al Orăștiei lui Matia Olah, fiul cel mic al lui Ștefan Olah, întrucât acesta era pe moarte. Numirea în funcție a lui Matia încă de pe când părintele său este în viață se datorează insistențelor secretarului episcopului din Pécs, magistrul Nicolaus Olahus.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541, pagina 166)

1522
1 mai 1522, Orăștie (in Zazuaras)
Testamentul în opt puncte al lui Ștefan Olah, judele regal al târgului și scaunului Orăștie (iudex regius oppidi et sedis Zazuaras). Actul a fost redactat în prezența lui Ioan Tereck, plebanul târgului Orăștie (plebano oppidi Zazuaros), Toma Literatus, judele scăunal, Sigismund Kathona, judele regal numit (constituti iudice regio), precum și a concetățenilor săi Nicolae Moldai, Gheorghe Banyas, Paul Bethe, Bartolomeu Winczi. Printre ultimele sale dorințe au fost să fie înmormântat în biserica parohială Sf. Nicolae din așezare. Casele sale din Turda și Sibiu să fie împărțite fiilor săi; la fel și argintăria și veșmintele sale. Soției sale Jogda, îi lasă via și locuința situată pe dealul Cetății (Warhedg circularem vulgo Kereeksolo). În rest toate bunurile sale situate în ținutul scaunului și târgului Orăștie (in districtu sedis et oppidi Zazuaras) precum case, pământuri, pășuni, etc. ca și datoriile unor oameni urmează a fi moștenite de fii și soția sa.
(Ediții: Egyháztörtelemi emlékek, 55-56)
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200 - 1541, pag. 175-176)

1525 (???)
Este consemnat ca jude regal (???) Johannes Buday.

1529
Orăștia trebuie să depună jurământ de credință regelui János Szapolyai.

1533
În urma extinderii dogmei lutherane la Orăștie, călugării ordinului franciscan au fost alungați din așezare.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200-1541, pagina 212)

1536
La 4 iunie 1536 moare judele regal Matei Olah, fratele lui Nicolaus Olahus, arhiepiscopul de Strigoniu.
Matei Olah, în afară de funcția de jude, mai deținea și pe aceea de prefect al ocnelor de sare din Transilvania.
(Anton E. Dörner - Documente și Cronici Privind Istoria Orașului și Scaunului Orăștie - volumul I : 1200-1541, pagina 215)

1537
Este consemnat ca jude regal Johannes Nagy.

1544
Cetatea de la Orăștie este amintită documentar de Sebastian Münster.
"... mai este și altă cetate puternică mai jos de orășelul Sebeșul Săsesc, lângă orășelul Orăștie ..."
1550
Se folosește denumirea de Saxopolis.

Georg Reicherstorffer, în "Chorographia Transilvaniae", tipărită la Viena în 1550 scrie:
"Orăștie, numit de sași Broos, la o milă depărtare spre sud de Câmpia Pâinii, este așezat pe râul Mureș. Pământul este nespus de roditor, dând din belșug grâu, vin și tot felul de poame; acolo locuitorii sunt foarte îndatoritori și se apropie mult, în privința portului și a felului de hrană, de obiceiul și deprinderea românilor, care locuiesc, răspândiți prin tot locul pe câmpii pustii de jur împrejur, într-un fel de posesiuni (ale lor) și cu o climă minunat de temperată. Iar în pădurile foarte dese trăiesc iepuri, căprioare și cerbi în mare mulțime și e belșug acolo de peștii cei mai buni".
1552
Generalul împărătesc Giovanni Battista Castaldo ordonă celor din Orăștie, și Miercurea Sibiului, să contribuie cu lemn la lucrările de întărire a fortificațiilor din Sebeș.

1560
Cetatea de la Orăștie este amintită documentar de către Giovanandrea Gromo:
"La stânga se merge la Orăștie, oraș săsesc nu prea mare și nici tare, dar înfloritor și cu viață negustorească cu o cetate nu prea întărită.
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
De aici se ajunge la primul oraș întâlnit în cale, numit Orăștie, așezat la poalele unui munte și la marginea unei păduri mari, unde, la depărtare de o milă mică curge Mureșul, râu de mare folos și navigabil care scaldă muntele înverzit, pe culmea căruia este așezată Deva, cea nespus de tare, și de acolo merge la Lipova ocupată de Turci (când au cucerit Timișoara) și fiind azi la granița Transilvaniei, și aici se găsește a treia trecătoare, prin care turcii pot intra de-a dreptul în Transilvania ieșind îndată din teritoriul lor, la care se mai adaugă acum și Gyulla, cetate foarte întărită care este așezată între Lipova și Timișoara.
Acest oraș Orăștie nu este înconjurat nici de ziduri, nici de vreun deal, ci e aproape un sat. Are în mijlocul său o cetățuie înconjurată cu un zid, dar slab. Aici locuiește o populație ce-și vede de negoț. Orașul este bogat și înzestrat din plin cu tot felul de alimente și de locuri bune pentru felurite chipuri de vânători, și cu șoimi, și cu câini pentru a urmări sălbăticiunile mari și mici, și nu mai puțin a pescui felurite soiuri de peștii cei mai buni, și are clima cea mai prielnică pentru a da roade din belșug.
Sașii numesc acest oraș "Broos" (de la Sf. Ambrozie, hramul bisericii) și după câte am putut afla, cum orașul Sebeșul săsesc ajunsese aproape lipsit de locuitori, fie din cauza climei neprielnice, fie din altă cauză, sașii i-au retras numele de oraș și l-au trecut Orăștiei pentru toate bunătățile ce au găsit în ea, mai ales pentru clima sa atât de binefăcătoare.
(* * * - Călători străini despre țările române, vol. II, București, Editura științifică 1970)
1560 este anul aproximativ la care comunitatea maghiară trece la protestantism iar biserica romano-catolică, împreună cu parohia, devine reformată.

1563
Are loc o dispută de graniță între scaunele Orăștiei și Scaunul Sebeșului. Aceasta este adusă în 1563 în fața Universității Săseşti. Reprezentanții părților escaladează muntele şi stabilesc granița. Din partea Sebeşului participă Blasio Kyrtzer Judice Regio, Simone Lanio judice sedis, Andreas Lintzing, Pangratio Pellione, Johanne Seler juratis civibus in personis civitatis Zazsebes.
( Dorin Ovidiu Dan - Contribuții la istoria scaunului săsesc Sebeş, pag. 242)

1582
Se tipărește "PALIA" prima traducere românească a celor 5 cărți de la începutul Vechiului Testament.
Orăștie este menționată în încheierea PREDOSLOVIEI DE LA ORăȘTIE (1581 - 1582):
"Scrimsu-se-au ceste cărți sfinte,
anii 7090 ... în cetate, în Orăștie."
1584
Antonio Possevino, trimis papal consemnează:
"Scaunului Orăștiei avea 11 sate regești și orașul este un pământ numit de germani Broos care spre miazăzi e departe de Câmpul Pâinii de o leghe și așezat aproape de râul Mureș, cu buni locuitori, nu departe de civilizație, cu climă foarte sănătoasă, cu câmpii roditoare, foarte buni pești, animale sălbatice, mulțime de iepuri, mistreți, căprioare și cerbi."
(* * * - Călători străini despre țările române, vol. II, București, Editura științifică 1970)
1595
Sebeșul, Orăștia, Scaunul Miercurei și Scaunul Cincul Mare au dat 500 de archebuzieri oastei lui Sigismund Báthory, cu care acesta pleacă către Târgoviște.
(* * * - Călători străini despre țările române - volumul 3, pagina 621, București, Editura științifică, 1971, Petru Pellerdi - Despre campania lui Sigismund)

1599
Mihai Viteazul va solicita un împrumut de la unele orașe cum au fost: Clujul - 6000 fl., Târgu Mureș - 1000 fl., Orăștie - 1000 fl.

1602
În toamna acestui an generalul Giorgio Basta încartiruiește în oraș 400 de soldați austrieci, aceștia dedându-se la numeroase jafuri și omoruri. Orăștienii fug din oraș sau se retrag în castelul bisericii, orașul rămânând la discreția soldaților.

George Basta
Giorgio Basta
(1544 - 1607)
Mihai Pătrașcu
Mihai Viteazul
(1558 - 1601)
Gabriel Bethlen
Gábor Bethlen
(1580 - 1629)

1603
Gábor Bethlen asediază, cu o armată de tătari, turci, unguri și sârbi, orașul unde sunt cantonați soldații lui Basta. Comandantul lor dispune retragerea soldaților între zidurile cetății, fapt care nu se va putea realiza din cauza orăștienilor masați aici, care au refuzat deschiderea porților. Se spune că din masacrul care a urmat nu au scăpat decât un număr de 11 soldați austrieci.

În luna august, Transilvania revine sub autoritatea lui Giorgio Basta. Dorind să răzbune pierderile din primăvara anului, acesta va face responsabil pe judele orașului, Mihail Déak, pentru distrugerile suferite și-l va spânzura împreună cu doi membrii marcanți ai urbei. După execuție soldații au primit libertatea de jaf sub pretextul aprovizionării cu alimente.
(Anton E. Dörner, Ionaș Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăștie 775)

1604
În oraș se află cantonați 1500 de soldați ai lui Giorgio Basta.

Este menționat un cutremur puternic în Transilvania care afectează și Orăștia.
Foametea face victime în oraș, sunt menționate acte de canibalism. În luna martie, este spânzurat un oarecare Ștefan, al cărui corp este împărțit între săraci.
(Cetatea Orăștiei în lumina unor informații manuscrise inedite - Anton E. Dörner)

1605
Orașul este în mare parte distrus.
Judele regal Marin Nagy împreună cu judele scaunului Peters Calcearius se adresează în scris Universității Sașilor din Sibiu, înfățișând în numele întregii comunități starea jalnică a orașului, ba chiar a întregului scaun, solicitând scăderea taxelor:
"Târgul nostru împreună cu satele aparținătoare au fost distruse prin foc și alte devastări, toate devenind niște ascunzișuri pentru animalele de pradă. Locuitorii care până în prezent cruțați de săbii și foamete au mai rămas în viață, nu mai posedă nici mijloace de tracțiune, nici alte animale, precum nu mai au nici pic de semințe de cereale și mulți s-au retras spre alte localități pentru a supraviețui și a-și asigura traiul.
(...) Tot astfel și târgul nostru a fost distrus prin foc și devastări încât mai vedem doar zidurile sau pereții goi ai unor case. Castelul nostru, mai exact, curtea bisericii, ne adăpostește cu tot puținul ce ne-a rămas în urma tuturor neajunsurilor de până acum și tot aici ne-am păstrat viața noastră mizeră, căci nu mai avem nici piață, nici măcar un centru administrativ."
(Din bunele vremuri vechi ale unui oraș săsesc - Albert Amlacher)
Preotul Johannes Rettegi se plângea autorităților bisericești superioare că nu poate achita impozitele, întrucât nu are nici un venit și se întreține din cerșit:
"niciodată nu am fost atât de sărac și înfometat de când am părăsit școala decât astăzi".
(Anton E. Dörner, Ionaș Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăștie 775)
1609
Gabriel Báthory aprobă celor din Orăștie dreptul de a aduce sare de la minele din Cojocna. El îi sprijină de asemenea într-o dispută de drepturi cu nobilii comitatului lui Hunyad.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1611
Principele Gabriel Báthory aprobă celor din Orăștie vechile lor drepturi și libertăți, care au fost luate prin hotărârea Dietei.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1612
Principele Gabriel Báthory pretinde de la Orăștie un impozit în valoare de 4000 guldeni. Întrucât Orăștia nu poate plăti, principele îl încredințează cu strângerea birului pe Gábor Bethlen, care mai târziu devine principe, fapt pentru care "îi dă în scris" orașul și tronul Orăștiei pe post de asigurare.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1630
Una din întrunirile nobilimii Transilvănene din anul 1630 are loc la Orăștie, când se decide alegerea noului principe în persoana lui György Rákóczi I.

1631
La dispoziția lui György Rákóczi I se reconstruiește turnul bisericii reformate.
(Cetatea Orăștiei în lumina unor informații manuscrise inedite - Anton E. Dörner)

1636
Principele György Rákóczi I va staționa în oraș mai multe luni de zile. Aici va convoca și Dieta țării din decembrie.
(Anton E. Dörner, Ionaș Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăștie 775)

1642
Borsos Gergely din Orăștie este ambasador la Poartă.
(Cetatea Orăștiei în lumina unor informații manuscrise inedite - Anton E. Dörner)

1649
Judecătorul regal din Orăștie - Fodor István - este membru al unei legații a principilor la Poartă.

1661
O armată turcească condusă de Ali Pașa, în acțiunea de urmărire a lui János Kemény incendiază Orăștia și Sebeșul. A rămas o descriere a orașului de la Evliya Çelebi, istoric și călător turc:
... și am mers din nou tot prin valea Streiului timp de o jumătate de ceas și am ajuns, spre sud-est, pe o culme înaltă. Pe când mergeam așa prin pădurea deasă ce o acoperea, deodată, pe la miezul nopții, am văzut un foc mare.
- Ce-o fi asta ? îl întrebarăm pe prizonier.
- E Orăștia - zise el - pe semne că oastea voastra a atacat orașul acela, dar de aici până acolo drumul ține două zile.
Auzind acestea ne-am liniștit.
(Călători străini despre țările române - volumul VI, paginile 543, 544)
"Cetatea Orăștiei. Deși este supusă crailor Ardealului, totuși se află în stăpânirea ungurilor-sași (Saz Madjarlari, e vorba de sașii ardeleni) în ea aflându-se ostașii împaratului austriac, aceștia nu capitulaserä, ci plecaseră, lăsând cetatea goală. De aceea orașul a fost ars. Cetatea, de formă rotundă, se află însă la poalele unui deal și era puternică, șantul ei era plin cu apă. Avea un oraș mare, împodobit cu tot felul de palate, hanuri și biserici, încât era un oraș frumos, cu vii și grădini, cu târg și bazar. Când a fost ars, s-au găsit în el atâtea bogății și provizii, încât ostașii islamului s-au îmbogățit și s-au îmbelșugat. Pornind cu trei sute de ostași pe dealuri și prin vii, am luat și de aici prizonieri și prăzi și, vânzând totul în tabăra islamică, am câștigat, împreună cu cei trei sute de viteji, trei sute de guruși, încât osteneala și necazurile nu au fost în zadar. Plecând a doua zi din această cetate, am mers șase ceasuri spre miazănoapte (în realitate mergea spre est) și am ajuns la cetatea Vințul de Jos."
(Evliya Çelebi - Cartea călătoriilor - "Seyahatname")
(Călători străini despre țările române - volumul VI, paginile 544,545)
1663
Colegiul reformat este înființat de către Mihai Apafi I.

1665
La Colegiul Reformat din Orăștie a funcționat ca rector (probabil între anii 1665 și 1669) Mihail Halici (1643 - 1712). Acesta stabilește primele contacte culturale româno-engleze. Moare la 1712 în Anglia iar la moartea lui lasă Colegiului Reformat din Orăștie o însemnată sumă de bani, obiecte și biblioteca sa compusă din aproape 550 titluri de carte (la vremea respectivă era cea mai mare colecție din Transilvania).

1667
Evliya Çelebi vizitează a doua oară orașul:

Orașul Orăștie. Este primul conac. I se spune cetatea Orăștiei. Această cetate bogată părea acum ceva mai reparată (a fost arsă de către turci doar cu 6 ani în urma, vezi anul 1661), iar judele și căpitanii ei au venit să se închine, aducând, în semn de închinare, o sută de căruțe de zaherea (provizii alimentare pe care țările române erau obligate să le pună la dispoziția oștilor otomane). Ordia fiind îmbelșugată toți și-au procurat zaherele din oraș. De aici, mergând șapte ceasuri către miazăzi (de fapt mergea către vest. Evliya Çelebi se orienta greu într-o țară străină), am ajuns la cetatea Deva.
(Călători străini despre țările române - volumul VI, pagina 620)
"Descrierea cetății Orăștie (Sazvar). Cetatea era așezată pe malul unei ape și la poalele unui munte, este zidită din piatră și era, deci, o cetate puternică cu un oraș întins. Ali Pașa a incendiat-o și pe aceasta. Acum se află din nou într-o stare mai înfloritoare decât în trecut, fiindcă este un loc foarte productiv, având o câmpie mänoasä, vii și grădini. De acolo, am plecat spre apus, mergând timp de șapte ore de-a lungul marelui râu Mureș, am trecut prin sate înfloritoare și prospere."
(Călători străini despre țările române - volumul VI, pagina 689)
1670
Este menționat Bethlen János ca donator de cărți către Colegiul Reformat.
( ERDÉLYI KÖNYVESHÁZAK II. - Kolozsvár, Marosvásárhely, Nagyenyed, Szászváros, Székelyudvarhely - SZEGED, SCRIPTUM KFT. 1994 )

1697
Prima atestarea a unei farmacii. Proprietar era Johannes St. Piatkovski.

1706
Sunt dărâmate zidurile cetății.
(Orăștie - 750 de ani, Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, pagina 68, Fr. Teutsch, op. cit, vol II, pag 36)

1707
În timpul răscoalei curuților au avut loc ciocniri între trupele austriece și rebeli. Baronul Tige ajunge pe neașteptate în Orăștie unde se aflau căpitanul Dragul și Dănilă Josika împreună cu un grup de curuți. Acesta îi învinge pe cei doi și pleacă mai departe spre Sibiu.
"Curutii asteptá pe nemţi de catra Oradea spre Clusiu; Tige inse 'i insielà, pentrucà sfarmandu'si tóte carale de transportu, o luà numai pe usioru pintre munţi prin comitatulu Unedórei inainte, incatu ajunse pe neasteptate la Orasti'a, unde stationá capitanulu Dragulu si Danila Josika cu cete de curuti. Tige spargandu'i pe aceia, veni deadreptulu la Sibiiu spre bucuri'a celoru strimtorati acolo si răbdători de fóme."
( TRANSILVANI'A. Fói'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu. Nr. 21. Brasiovu 1. Noembre 1869. Anulu II. pagina 250 )
1717
Este menționat un punct vamal la Orăștie.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "George Barițiu", Cluj-Napoca, 1997)

1718
Este menționată construirea unui furnal cu mangal.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "George Barițiu", Cluj-Napoca, 1997)

1731
La Orăștie funcționa o școală primară românească condusă de dascălul Constantin.

Harta Orastiei la inceputul secolului XVIII.
Harta militară austrică a orașului.
Probabil a fost făcută la începutul secolului XVIII.

1733
Din registrul de dări și plăți al orașului rezultă ca populația consta din 560 de familii, din care:
- 240 familii de români
- 170 familii de unguri
- 100 familii de sași
- 50 familii de țigani
- 8 familii de greci.
Orașul număra aproximativ 2800 locuitori.
(Orăștie - Mic îndreptar turistic - Petru Baciu și Ioan Loiș, pag. 26, Editura Sport Turism 1985)

În Szászváros sunt menționați preoții uniți: Dávid, Jenakie și Merián și 214 "incolae valachici". (!?!! nu-mi dau seama dacă "Incolae valachici" reprezintă locuitori sau familii !?!!)
În Prikáz sunt menționați preoții uniți: Grozavul, Miklos, Ivask, Abrahám, Avram și 60 "incolae valachici".
În Kasztó (Căstău) sunt menționați preoții uniți: Zacharie, Petru (bigam ???), Avram, Josiff, Szimedru și 92 "incolae valachici".
În Berij (Beriu) sunt menționați preoții uniți: Jefrapt, Josziff, Opra, Petru, preotul ortodox Buzian precum și 140 "incolae valachici".
(TRANSILVANIA - ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMAN, anul XXIX, nr. IX-X, Sibiu nov.-dec. 1898, Sibiiu - Conscripția românilor făcută la 1733 de episcopul Făgărașului Inochentie Micu Klein)

Existau 3 cartiere. În centru stăteau 142 locuitori în majoritate sași și unguri, dar și români, care erau impuși cu 727 florini. În celelalte două cartiere 121 români impuși cu 653 florini la care se adaugă 106 jeleri cu obligația de a plăti 229 florini.
(Orăștie - 750 de ani, Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, pagina 70)

1735
Moare la Orăștie pastorul reformat Pál Kamarási. De-a lungul vieții a călătorit prin Franța (1717), Leyden (1720) și Anglia (1721). În 1723 se întoarce la Orăștie unde este numit pastor asistent, apoi pastor (1730). A murit în Orăștie la 30 ianuarie 1735.

1736
S-a produs la Orăștie, ca și în satele din jur, o scindare a locuitorilor în două: greco-catolici și ortodocși, între care s-au desfășurat permanent conflicte.

1738
Epidemie de ciumă. Se înregistrează 156 de morți și 67 contaminați.

1744
La 26 august se naște la Szászváros, Fogarasi Pap József, filozof iluminist, scriitor și teolog reformat. A petrecut mai mulți ani la facultăți din străinătate unde și a luat doctoratul și titlul de "magister". Între anii 1779-1784 a fost profesor la Colegiul Reformat din Târgu-Mureș. În jurul lui se strângeau discipoli din toată țara de dragul cursurilor lui de matematică și filozofie. Lua parte la mișcările culturale din străinătate ceea ce este adeverit de cele 10 premii, laude primite datorită operei sale. La 11 octombrie 1784, Iosif al II-lea îl numește profesor de logică, metafizică și morală la facultatea din Buda, dar nu a putut ocupa acest post deoarece moare la 17 decembie în același an.
( Révai Nagy Lexicona, VII kötet, Budapest 1913 )

1749
S-a construit biserica romano-catolică în actuala formă (în anul 1880 se construiește turnul).

1750
Este consemnată existența a 474 gospodării.

1752 - 1756
În această perioadă în Orăștie s-au stabilit un număr de 144 persoane provenind din regiunea Austriei Superioare.

Secolul XVIII.
Cetatea și biserica reformată
Secolul XVIII.
La stânga este clădirea vechii primării a orașului (pe locul unde în prezent se află Biserica luterană).
La dreapta, biserica reformată cu vechiul turn care avea 53 metri (era cu aproximativ 23 de metri mai înalt decât turnul actual) și s-a prăbușit la cutremurul din 1838.

1755
Locuitorii români din scaunul și orașul Orăștie se plâng autorităților imperiale împotriva unirii religioase. "Noi , Orăștie, cu 2 biserici cerem arhiereu pe legea cea grecească și ne-am iscălit jurați, eu George Mateiu, Pârvu Grecul, eu Stavre Grecul și cu tot orașul împreună, toți"

1757 - 1758
Alți 222 coloniști din Austria Superioară s-au stabilit în oraș.

1763
În februarie 1763 sunt emise așa-numitele "Puntumuri vestite la Orăștie", în care se reglementa starea militarilor din regimentele de grăniceri. Puntumurile de la Orăștie reprezintă o ordonanță premergătoare Decretului din 13 noiembrie 1766 al Mariei Tereza, care stabilește statutul de organizare definitivă a celor doua regimente românești, regulament care a fost tipărit și în limba română. În "puntumuri" se precizau avantajele de care se bucurau militarii care făceau parte din regimente: scutirea de impozite, în afară de taxa capului și a marhelor (taxa pe vite).
(http://www.politiadefrontiera.ro/inf_generale/istoria2.php)


Orașul Orăștie între anii 1769 - 1773
Ridicarea Topografică Josefină (Josephnische Landesufnahme)

1766
Stan, zugravul din Rășinari este menționat în Orăștie. O icoană pictată de el "Iisus Hristos Pantocrator" se păstrează în patrimoniul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Orăştie și care păstrează inscripția prin care Stan îşi asociază numele de localitatea în care s-a statornicit "ot Orăştie".
( Stan zugravul din Răşinari – Sibiu. Opere în colecţia arhiepiscopiei ortodoxe române de Alba Iulia, de Drd. Saveta Florica-Pop. Iisus Hristos Pantocrator, inv. nr. 2476 )

1783
Are loc a doua călătorie a împăratului Franz Josef în Transilvaniei. Străbate Transilvania pe traseul Deva - Orăștie - Alba Iulia - Sebeș - Miercurea - Sibiu. În luna mai trece și prin Orăștie.
( Ioachim Lazăr, Camelia Stârcescu Enăchiță - Monografia orașului Simeria. Deva, EMIA 2008, pag. 31 )

1784
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan s-a manifestat în ținutul Orăștiei.

La 27 noiembrie se află în Orăștie episcopul greco-ortodox Nichitici. Acesta a fost chemat din Sibiu de către autorități pentru a calma populația. Au sosit și preoții și credincioșii din cercul Orăștiei, cât și cei de dincolo de Mureș ca și cei din Boiu și Băcăinți care au venit și au promis să înceteze cu totul orice tulburare sau mișcare, să restituie toate lucrurile luate, să asculte de poruncile guvernului și ale domnilor pământești. În data de 28 noiembrie s-au înfățișat și preoții neuniți din Binținți și Rapolt cu câte doi jurați, preoții din Sereca, Beriu și Pricaz cu mai mulți credincioși fâcând același legământ. În 30 noiembrie primește pe protopopul Gheorghe și pe preoții protopopiatului său și îi îndeamnă să meargă prin toate satele, să învețe norodul să fie în pace și ascultare și așa va avea milă de la Guvern, de la comitat și de la domnii săi. Episcopul îi comunica la 1 decembrie lui Mihail Brukenthal că au venit la el preotul neunit cu doi săteni din Simeria, cel din Dâncu Mic cu doi, cel din Pișchinți cu patru, cel din Geoagiu cu doi jurați, cel din Homorod cu doi săteni, cel din Bucium cu doi bătrâni. Ascultând sfaturile lui, din inimă au făgăduit toți să dea ascultare poruncilor Guvernului și să meargă la lucrul domnilor lor.
( Ioachim Lazăr, Camelia Stârcescu Enăchiță - Monografia orașului Simeria. Deva, EMIA 2008, pag. 38.
David Prodan - Răscoala lui Horea. pag. 89)


Orăștia este ridicată la rangul de oraș.
Szasz-Varos (Broos, Brostadt, Saxopolis, villa Sancti Ambrosii, Orischtgie), jouit du titre de ville depuis 1784. Lat. 45° 49' 46'', longit. 40° 53' 16''.
(Voyage en Autriche, ou essai statistique et géographique sur cet empire - Marcel de Serres, 1814)

Vasile Ursu Nicola
Horea
(1731-1785)
Ion Oargă
Cloșca
(1747-1785)
Iosif al II-lea
(1741 - 1790)

1785
După ce Horea și Cloșca au fost prinși, au fost duși prin Orăștie și transportați pe căruțe separate până la Alba-Iulia. La Orăștie, Horea și Cloșca au făcut un popas fiind cazați, Horea în casa Temesvari, iar Cloșca la cea care a aparținut lui Banyai. Când poporul curios să vadă pe răzvrătiți se îmbulzea, Horea l-a recunoscut în mulțime pe trădătorul său Ioan Steph, care era protopop neunit al orașului. Horea - cu toate că era legat în căruță - l-a amenințat cu mânie pe acesta spunându-i: "Dacă aș fi știut, câne ... că vii la mine să mă trădezi, pe loc ți-aș fi sucit gâtu."
(Orăștia - de la târg, reședință de scaun și oraș, la municipiu, pagina 22. Autor: Petru Baciu. Editată de Consiliul Local al Municipiului Orăștie, Deva, 1995)
(Apostol V., Aspecte ale răscoalei lui Horea în raionul Orăștie (în) "Drumul Socialismului" nr. 3777)

1786
La recensământul din anul 1786, făcut la porunca lui Iosif al II-lea, sunt consemnați 3190 locuitori.

Cetatea si biserica reformată, așa cum apăreau ele într-un desen de la începutul secolului XIX.
Sigiliul orașului între anii 1703-1902.

1811
Preot greco-catolic este Antonie Pop Ilieș.

1813
La 26 aprilie 1813 se naște Gyurmán Adolf, ziarist și redactor șef la ziarul Pesti Hírlap.

1816
Este hotărâtă construcția actualei biserici luterane. Construirea are loc între anii 1820-1823.

Se naște în Orăștie Leopold Nagy. A scris mai multe lucrări referitoare la zona Orăștiei: "Istoria cetății Orăștie", "Istoria orașului și scaunului Orăștie – descrierea istorică, geografică și statistică", "Istoria bisericii reformate din Orăștie", "Istoria bisericii evanghelice din Orăștie", "Istoria monumentului de pe Câmpul Pâinii". Nici una din lucrări nu a fost publicată. Moare în anul 1869.
(Câmpul Pâinii într-un manuscris din veacul al XIX-lea - Anton E. Dörner)

La 15 septembrie 1816 moare la Orăștie Pál Sipos. A fost preot, matematician și filozof. La 1783 a avut funcția de rector al Colegiului Reformat din Oraștie.

1821
Răscoala lui Tudor Vladimirescu a avut un ecou favorabil în Orăștie. De teama răsculaților, câțiva boieri din Oltenia și țara Românească s-au refugiat aici. Autoritățile dau instrucțiuni speciale cum să fie supravegheați refugiații pentru a nu stârni interesul populației din localitate. țăranii români din Orăștie și împrejurimi au privit cu simpatie mișcarea lui Tudor Vladimirescu. Un țăran din satul Pricaz, pe nume Toma Voina, declară la proces, după ce a fost arestat, că "de îndată ce Tudor va veni din Muntenia, el va fi primul care i se va atașa."

1820-1823
Se construiește clădirea bisericii evanghelice luterane. Construcția a început la 16 iulie 1820, când i-a fost pusă piatra de temelie. A fost inaugurată la 29 septembrie 1823. (turnul a fost construit mai târziu în 1841)
Planul bisericii a fost făcut de preotul Joseph Leonhard (1819 - 1853).

1824
Reverendul Robert Walsh călătorește de la Istambul la Londra, de-a lungul Europei. Face un scurt popas la Orăștie:
"La ora 9 am ajuns la râul Mureş (Marosch). Acest râu frumos, numit în vechime Marissus, este lat şi navigabil . Trece printr-una din cele mai bine cultivate şi bogate regiuni din Europa, apoi se varsă în Tisa, asta însemnând că orice fel de mărfuri pot fi transportate la Dunăre şi de aici în orice parte a imperiului. Drumul nostru s-a scurs, mare parte din timp, de-a lungul Mureşului până am ajuns la Orăştie (Szosvaros), un sat cu populaţie numeroasă. Aici, în faţa unui han lung , sobru şi elegant (probabil era fostul Hotel Transsylvania), ne-am luat micul dejun în căruţă şi am hrănit caii, la fel cum am făcut şi în ziua dinainte. Când ne-am terminat masa, am intrat în han, pentru a fuma şi a ne bea cafeaua. Într-o cameră se aflau doi unguri prinşi într-un joc asemănător biliardului, folosindu-se de o bâtă şi o bilă. În altă cameră erau doi boemi (bohemians) cântând un duet la clarinete. Ungurii sunt total diferiţi faţă de turci, români sau saşi. Sunt înalţi, slabi, osoşi, frunte proeminentă, ochi mici, pomeţi proeminenţi, nasuri turtite, ducându-mă cu gândul la tătari, ceea ce şi sunt de fapt. Vorbesc o limbă neinteligibilă pentru germani, care de fapt nu are nici o legătură cu limba germană. S-au jucat biliard şi au băut vin acrişor cu râvnă, timp de două ore, vorbind cu cea mai mare sfătoşenie tot timpul; când am plecat i-am lăsta la fel de angrenaţi în jocul lor ca atunci când am sosit. Boemii, semănau mai mult cu ţiganii; tenul lor era foarte închis la culoare, părul şi ochii negrii; erau mai degrabă tăcuţi şi manieraţi. Au cântat în duet tot timpul, iar dacă stau să ma gândesc bine, ei sunt de fapt muzicanții Ungariei. Am părăsit Orăştia la ora două, am ieşit din oraş trecând pe sub o arcadă - construită nu demult în locul uneia mai vechi - pe care se putea citi: “Ridicată în anul 1200, reparată în anul 1817”. Ne-am urmat în continuare drumul, mergând paralel cu malurile Mureşului, pană la ora 9 când am intrat în oraşul Deva. "
(Narrative of a journey from Constantinopole to England. By rev. Robert Walsh. Fourth edition. London 1831. Pag. 296-297.
Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX-lea. Volumul 2 (1822-1830). Pag 98. Editura Academiei Române, București 2005.)


1827
"Dascălul normalicesc Ioan Popp" scria, pe una dintre paginile "Mineiului lui Chesarie", despre un mare incendiu, care devastase Orăștia, în prima parte a secolului al XIX-lea: "La anul 1827, iulie, în 16, au ars în Orăștie, 129 de case dămpreună cu turnul de la sfânta biserică cea neunită…". În flăcările marelui foc, s-au topit până şi clopotele.
(Ziarul Hunedoreanului. Articolul "Cronica locală a situaţiilor de urgenţă. Hunedoara: 250 de ani de tornade, epidemii, invazii de lăcuste, foamete şi comete" de Dorin Petresc.)

1829
Orașul este pomenit cu numele Ambrosiopolis.
(Verleichendes wörterbuch der alten mittleren und neuen Geographie von Fr. H. Th. Bischoff und J. H. Möller, Gotha, in der Becker'schen Buchhandlung, 1829)

1837
Orașul este pomenit cu numele Brostadt.
(Geographie für Lyceen, Gymnasien, Mittelschulen und zum privatunterrichte - Theophor F Dittenberger, Published by C.J. Winter, 1837)

1838
Timp de 10 ani, din 1838 pâna în 1848, Johann Friedrich Geltch va conduce Grammatikschule.

1839 (1838 ???)
La începutul lunii iunie se prăbușește turnul bisericii reformate în urma unui cutremur. Din materialul rezultat în urma prăbușirii se construiesc două turnuri, câte unul pentru fiecare confesiune în parte.

1842
Deputații Orăștiei din Dieta de la Cluj: Anton Leszai și Iosif Loreni au fost revocați din funcții pentru atitudinea lor filomaghiară și înlocuiți (7 februarie 1842) cu Alexandru Keserü și Friedrich Wagner. Motivul a fos votul (31 ianuarie 1842) pe care aceștia l-au dat pentru a trece legea care prevedea ca limba maghiară să devină limbă de oficială. Considerați niște martiri ai cauzei maghiare, acești doi deputați (Anton Leszai și Iosif Loreni) au fost sărbătoriți de către colegii lor maghiari și secui printr-un banchet oferindu-li-se și un păhar de amintire, pe care opinia publică săsească nu a întârziat a-l stigmatiza ca "păharul lui Iuda" cu prețul celor 30 de arginți. În ședința Dietei din 8 februarie, deputatul Făgărașului, Ladislau Teleki cazul lor îl asemăna cu lupta dintre un uriaș și pigmei, cei din urmă fiind Sașii iar uriașul fiind întreaga nație maghiară (de 5.000.000) care în veci va preamări și aproba fapta lor.
(I. Lupaș - Studii istorice. Volumul 5. Pag. 247-248)

1843
Corespondență despre două adunări ale Scaunului Orăștiei, în 1843. S-a discutat îndeosebi propunerea deputatului Nicolae Szentivani ca plata de 200 fiorini, cerută pentru un "învâțătoriu în limba ungurească", să se dea învățătorului român din Orăștie, fiindcă școala românească de aci "nu are nici o fundație și învățătorii români nu capătă nici un ajutoriu din casa alodială", deși în scaunul Orăștiei sunt 15000 români.
(Orăștie. Adunare scăunală. Gazeta de Transilvania, VII (1844) p 13-14 : Transilvania. Bibliografia analitică a periodicelor românești volumul 1 1790-1850 )

1844
Se construiește etajul școlii românești din Orăștie, iar pe frontispiciul clădirii este aplicată inscripția "Luminează-te și vei fi, voiește și vei putea."

1847
La 27 decembrie 1847 s-a născut la Orăștie scriitorul și istoricul Albert Amlacher.

Suprafața Orăștiei și a zonelor înconjurătoare este de 445 km2, având o populație de 21989 locuitori.
( L'Univers - Histoire et description de tous les peuples - Hongrie, Paris 1847 )
( The Penny Cyclopaedia of the Society for the Diffusion of Useful Knowledge, 1848 )

1848
30 martie. Ungurii agită pentru uniune. S'a ţinut în această causă o conferinţă comună a sa­şilor şi ungurilor, dar' nu s'a putut face nici o învoeală.
(Tribuna Poporului. Anul II nr. 55. Arad, Sâmbăta 21 Martie - 2 Aprilie 1898)

La o adunare din Orăștie în 30 martie 1848 la care au participat români și maghiari li s-a vorbit în cele două limbi că sunt liberi de toate obligațiile, dijmele și zeciuielile. Ideile exprimate la Orăștie au în conținutul lor unele dintre idealurile arătate pe Câmpia Libertății de la Blaj cu două luni mai târziu.
(preluat din "Orăștia în spiritualitatea românească" - culegere de texte - Aurelia Baciu și Petru Baciu)

4 iunie (???). "Adunarea Scaunului Orăștie a acceptat utilizarea limbii românești în raporturile cu oficialitatea. "Deputații adunarei Blasiului": N. Szentivani și Kirra Tatarczi au participat la manifestația maghiaro-română pentru unirea cu Ungaria."
(Organulu Natiunale, I (1848) p. 17-18)

[Corespondență cu privire la atitudinea manifestată de fruntașii sașilor față de unirea Transilvaniei cu Ungaria].
Afirmă că "națiunea săsească voiește a forma stat în stat, față cu concivii maghiari și români". Critică acțiunea politică a deputatului român Nicolae Szentivani.
(ORG. NATIUNALE, I (1848), p. 60-61 : Orestia, 2 aug. st. n.)
(Bibliografia analitică a periodicelor românești, volumul 1, (1790-1850), 1966, pag. 196)


[Corespondență despre situația politică din părțile Orăștiei].
Arată că recrutarea pentru armata maghiară se face în liniște, fiind acceptată și de populația românească.
(ORG. NATIUNALE, I (1848), pag. 93 : Orestia, 28 sept. n.)
(Bibliografia analitică a periodicelor românești, volumul 1, (1790-1850), 1966, pag. 196)


Se formează o trupă de cavalerie românească sub comanda tânărului vice-prefect Dionisie Pop Marțian.

Voluntari sași din Orăștie se constituie într-o companie de gardiști (gardă națională) sub comanda căpitanului Paffenhuber. Pe data de 14 noiembrie 1848 aceștia ajung în Baia-de-Criș și se alătură armatei lui Simion Balint. În primăvara anului următor aceștia participă la apărarea cetății Alba Iulia. Aici mai sunt consemnați ca făcând parte din garda națională: căp. Zeiller, loc. Schulberg, căp. Jacobi, Brener, căp. de cav. Podhaetzky, Poppa, subl. Ungard, Csermak.
( Virgil Popescu Râmniceanu - Luptele românilor din Ardeal 1848-49. Editura Librăriei Stănciulescu, București 1919, pag 183, 227, 228 )

1849
La 5 ianuarie 1849 trupele române pătrund în Orăștie.
( Dr. Arpad Kosztin - Chronicle of cruelties. Romanian mistreatment of the hungarian minority in Transylvania, pag. 37 )

Maiorul Bauer - aghiotantul generalului Józef Bem - menționează (6 februarie 1849) că la Orăștie cetele românești au fost împrăștiate.
(Bibliografia româno-ungară volumul 3. Românii în literatura ungară și ungurii în literatura română (1839-1878). București "Cartea Românească" 1935, pagina 255. Memoriile maiorului Bauer, aghiotant al generalului Bem, pag. 155,182,183)

După înfrângerea de la Ocna Sibiului, generalul Bem se retrage până la Simeria unde, în data de 9 februarie, este nevoit să accepte o altă bătălie, cu șanse pentru ambele părți combatante de a obține victoria. Momentul decisiv al luptei l-a constituit intrarea în luptă a batalionului "Carol Ferdinand", plecat din Orăștie și condus personal de generalul Anton Freiherr von Puchner. Retragerea armatei ungare a rămas în istorie ca unul dintre cele mai sângeroase episoade ale confruntarilor militare din Transilvania anilor 1848-1849, sute de unguri murind în bătalia de la podul Simeriei.
(SARGETIA - ACTA MVSEI DEVENSIS, XXVIII-XXIX/2, 1999-2000. Marcel Morar - Intervenția rusă în Transilvania, pag. 95)

În cursul atacului de la podul de lângă Simeria (9 februarie 1849) este rănit Theodor Fabini. A fost transportat la Orăștie unde va muri ziua următoare (10 februarie 1849). Theodor Fabini (1828 - 1849) s-a implicat în organizarea unui batalion de sași (Jugenbund) care să lupte împotriva armatei maghiare condusă de generalul Bem.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Barițiu", Cluj-Napoca, 1997)


Theodor Fabini (1827-1849)
portret de Ludwig Schuller
întocmit în anul 1845 în Sighișoara.
Józef Bem

Doi români cu sulițe predau generalului Józef Bem (10 februarie 1849) în satul Paad (este vorba de satul Spini, aflat pe malul Mureșului, între Turdaș și Simeria) lângă Orăștie, o scrisoare adresată generalului austriac Anton Freiherr von Puchner, fapt pentru care au primit fiecare câte doi fiorini.
(Bibliografia româno-ungară volumul 3. Românii în literatura ungară și ungurii în literatura română (1839-1878). București "Cartea Românească" 1935, pagina 255. Memoriile maiorului Bauer, aghiotant al generalului Bem, pag. 155,182,183)

"11 februarie 1849. 1 barb. la mandatulu maiorului de honvédi Weber fù batutu cu 200 betie, pentrucà in Febr. 1849 impreuna cu o patrola c. r. militara luase de la insurg. 7 cara de provisiune, in urm'a carei batai si muri."
"Bros Maiu 1849 Nicolau Kotinits. 1 barb., esecutatu prin sententi'a tribun. revolution."
( TRANILVANI'A - Fói'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu. Anul III nr. 20. Brasiovu 15 Octombre 1870 )

Colonelul Stein împreuna cu armata maghiară se retrage - urmărit îndeaproape de armata rusă - prin Orăștie, Simeria și Deva. La 14 august armata țaristă condusă de generalul Alexander von Lüders intră în Orăștie.
( Virgil Popescu Râmniceanu - Luptele românilor din Ardeal 1848-49. Editura Librăriei Stănciulescu, București 1919, pag 258 )

În luna august Avram Iancu se prezintă în Orăștie, împreună cu Axente Sever și tribunul Szentivani, generalului Alexander von Lüders, care știu să aprecieze în cuvinte elogioase serviciile aduse cauzei de către Românii din Munți. În raportul prezentat țarului Nicolae, generalul rus zugrăvește pe Iancu în modul următor: "Iancu, sufletul mișcării românești, a cucerit nețărmurita încredere și dragoste a poporului său. Ori unde se arăta îl primea cu entuziasm, toate privirile se îndreptau cătră dânsul și națiune română în el vedea pe eroul și ocrotitorul său."
(Ioan Rusu Abrudeanu - Moții. Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit, pag. 444)


Avram Iancu
Alexander von Lüders

"Localitatea a fost cercetată, la anul 1849, de mitropolitul Andrei Șaguna, care în drumul său, de mai târziu, spre Curtea de la Viena, făcut în interesul bisericii și al neamului, a poposit la un hotel de aci (în clădirea în care se află în prezent Banca Ardeleana)."
(Oct. Floca, Dr. V. Șuiaga - Ghidul județului Hunedoara 1936)

1850
O descriere a orașului rămâne de la Andrew Archibald Paton. Andrew Archibald Paton a fost un scriitor și diplomat englez născut în 1811. A murit la Ragusa, astăzi Dubrovnik (Croaţia), în 3 aprilie 1874. S-a făcut cunoscut datorită cercetărilor şi explorărilor sale geografice şi etnologice, în urma cărora a publicat cărţile „Sirienii moderni” (1844), „Serbia, cel mai tânăr membru al familiei europene” (1845), „Munţii şi insulele Adriaticii” (1849), „Gotul şi hunul” (1851) şi „Bulgarul, turcul şi germanul” (1855). Ultimele patru cărţi au fost republicate în două volume, sub numele „Cercetări privind Dunărea şi Adriatica”, în 1861. Alte lucrări semnate de el sunt „Mamelucii” (1851), „Melusina, o nouă poveste nemuritoare” (1861) şi „Schiţe despre partea urâtă a naturii umane” (1867). Volumele sale au fost bine primite în Londra de la jumătatea secolului al XIX-lea, A.A. Paton fiind ales membru al prestigioasei Societăţi Regale de Geografie.
La Szaszvaros sau Broos a fost primul loc în care am ajuns pe teritoriul acestui neam, ale cărui obiceiuri, tradiții, civilizație și educație sunt deosebite în mod esențial atât de cele ale maghiarilor cât și ale daco-romanilor, iar această parte a Transilvaniei este numită Ținutul Sașilor.
Szaszvaros, un cuvânt unguresc, se traduce literal ”orașul săsesc”, locuit fiind pe două treimi de sași și o treime de maghiari; dar locul este mai degrabă de factură germană decât maghiară și amintește de acele orășele de modă veche din Bavaria sau de pe Rin, cu casele tencuite și vopsite în aceleași culori și având un fronton verde sau roșu la stradă.
Majoritatea sașilor poartă pălării din lână și pe drumuri sunt rar văzuți pe jos ci pe micuții cai vioi din Transilvania. Femeile nu se remarcă prin frumusețe și au un mod special de a-și purta părul, cosițele fiind împletite într-o coadă strânsă pe frunte și atârnând pe obrazul drept.
( The Goth and the Hun or Transylvania, Debreczin, Pesth, and Vienna in 1850 by Andrew Archibald Paton. London. Richard Bentley, New Burlington Street, 1851 )
( SeptemCastra - BLOG DE PROVINCIE, INEDIT Peregrinările prin Transilvania ale unui britanic, membru al Societăţii Regale de Geografie )
1851
Protopopul greco-catolic Ioan Pop Ilieș trimite, în octombrie 1851, o listă de revendicări guvernatorului Transilvaniei, principele Schwarzenberg, cerând acordarea unor drepturi în favoarea românilor.

1852
În jurul anului 1852 s-au stabilit pe Dealul Bemilor doisprezece familii din Boemia. Numele familiilor au fost: Dörner, Hasacek, Kolar (Kollar), Kouba, Pozdina, Redlich, Roschnafski, Zirnstein, Saubek (Sobek), Tcernahoski. Erau crescători de vite sau meseriași. Se zice că terenul respectiv, dealul împădurit, a fost al unui ungur care l-a pierdut la cărți și noul proprietar l-ar fi donat familiilor de emigranți din Boemia. Acest deal (actualmente numit Dealul Bemilor) a fost despădurit și transformat în teren fertil și pășune pentru vite.

1853
Guvernul austriac a emis o serie de PATENTE IMPERIALE și ORDONANȚE MINISTERIALE, prin care s-a restabilit existența MARELUI PRINCIPAT AL TRANSILVANIEI, fiind împărțit în 10 prefecturi teritoriale (circumscripții). Între acestea, cea de-a treia circumscripție avea sediul la Orăștie. Această circumscripție cuprindea o suprafață de 134,77 mile pătrate și un număr de 214.165 locuitori, din care:
- 192.995 români
- 1.063 germani
- 7.809 maghiari
- 12.297 alte naționalități
După religie:
- 4.283 romano-catolici
- 38.550 greco-catolici (uniți)
- 160.603 ortodocși
- 2.141 calvini
- 8.565 luterani
- 23 alte confesiuni

1854
Sunt consemnați 4207 locuitori.
Orăștia este menționată în "CYCLOPEDIA OF UNIVERSAL GEOGRAPHY": Szaszvaros, a town in Transylvania, Saxon land. P.3,517
(CYCLOPEDIA OF UNIVERSAL GEOGRAPHY - being a Gazetteer of the World - based on latest censuses, and other authentic sources of information - by T. Carey Callicot - second edition, revised and corrected - 1854)

1855
Gimnaziul Reformat Maghiar din Orăștie a primit numele de "Colegiul reformat KUN" care a funcționat timp de 70 de ani.

De la protopopul Hunedoarei Ioan Fodor aflăm că Orăștia a fost vizitată de Michele Viale-Prelà, Nunțiul Apostolioc din Viena în drumul acestuia către Blaj pentru înscăunarea ca arhiepiscop a lui Alexandru Sterca-Șuluțiu.
"... de aici nemai standu nicairi au calatoritu catra Orastie, unde asteptandulu totu Opidulu Protopopulu Locului Papp Ilies cu toti Preotii cu Poporulu Unitu și alte Popore de osebite confessiuni și totu feliu de Officiali, fiind din Blasiu şi doi Predemni Canonici Reverendissimi DD. Basiliu Ratz Prepositu și Stefan Boer, ca tramisi spre intimpinarea Eminentiei Sale de catra Esellentia sa D. Metropolitu, pela 5-a ore dupa amedia di au sositu și au venitu in Curia Conventului Paerntiloru Franciscani unde descindu din calesca sa, fiindu și eu subscrisulu de facia si standu cu totii in trunu rendu frumosu, m'am invrednicitu şi eu ai seruta S. Drepta, precum şi ceialalti Frati Protopopi si Preoti, carii au fostu acolo, asia intrandu in S. Beserica a Rom: Catholiciloru, si ingenunchindu la S. Altariu sau rugatu ferbinte, — si esindu din S. Beserica au mersu in Tractulu de susu a Reşedinţei Parentilor Franciscani, unde apoi Reverendissimnlu D. Canonicu şi Prepositu Basiliu Ratz iau cuventatu in limba Latina o cuventare frumosa — la care Eminentia Sa iara in limba latina iau respunsu; multiemindu tuturoru şi la intregu Publiculu de onorea ce isa facutu. Asia au fostu trecerea şi intimpinarea Eminentiei Sale prin aceste locuri. — Din Orastie au calatoritu catra Alba-Carolina, si de acolo la Blasiu ..."
( Cultura creștină - Revistă lunară, nr. 1-2, ian-feb 1939, anul XIX, Blaj, pag. 115 )
1855-1856
La școala românească din Orăștie erau înscriși 113 băieți și 109 fete, dar frecventau școala în semestrul I doar 42 băieți și 9 fete. Învățător era Nicolae Bârsan și era retribuit cu 200 florini.

1857
Recensământul din 1857 consemna la Orăștie o populație de 5029 de suflete.
După religie:
- 1850 ortodocși
- 486 greco-catolici
- 1136 romano-catolici
- 688 reformați
- 884 luterani
- 19 unitarieni
- 24 izraeliți
- 5 armeni gregorieni

La nivelul întregului Scaun al Orăștiei populația era structurată astfel:
- 1715 romano-catolici.
- 3970 greco catolici.
- 14302 greco-ortodocși.
- 1290 luterani.
- 847 calvini.
- 22 unitarieni.
- 28 izraeliți.
În total 22074 locuitori.
( TRANILVANI'A - Fói'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu. Anul II nr. 4. Brasiovu 15 Februariu 1869 )

1858
Avem o descriere a orașului de la M. P. Thiemann, consilier personal al împăratului Franz Josef I. Acesta ajunsese în Orăștie cu misiunea de a evalua starea orașului și a împrejurimilor.
Românii/valahii desigur nu vor lua parte la deputățiile din prilejul călătoriei suveranului, cu toate acestea trebuie să remarc că ei formează majoritatea covârșitoare, care pe ei se bazează viitorul țării.
Ceea ce se face pentru ei după considerente de echitate, justeță și rațiune politică, promovează nu numai fericirea acestei țări ci are efecte atrăgătoare, cuceriri pașnice spre orient, până departe dincolo de Principate. Nu mă refer la românul în frac, nici la clerul intrigant mai înalt sau cel de jos, ci numai la popor.
Românii vor căuta în alt mod apropiere față de majestatea apostolică decât cu cea mai adâncă smerenie, nu atât din iubire și din atașament, ci din supunere obișnuită.
Înainte de toate trebuie ca românii să fie prefăcuți în cultivatori de pământ din păstori. Cum se poate realiza acest lucru am descris amănunțit în comunicările mele din 26 februarie a.crt., cu Nr. 248. Rog ca acele comunicări să fie împărtășite de înaltă apeciere, căci merită în mare grad. Trebuie că ordinul cel mai suprem să le însușească. Autoritățile guvernamentale au lăsat să treacă nefolosit un șir întreg de ani, fără impulsul de la forul suprem cu greu vor păși la realizarea îndatoririlor lor de serviciu din inițiativă proprie.
O parte însemnată dificilă a acestei probleme rezidă în munca ce urmează să fie transferată asupra judecăților urbariale. Acestea urmează să separe acele teritorii care se cuvin comunelor, adică valahilor ca proprietate liberă pentru dreptul de tăiere în păduri și dreptul de pășunat, dar au de executat și comasarea pământurilor.
Dacă judecătoriile urbariale vor fi greșit compuse, atunci se vor naște în orice caz nemulțumiri generale și neajunsuri dintre cele mai mari. Sunt foarte îngrijorat că se va comite această greșală căci aceste posturi la aceste judecătorii sunt privite ca refugii sinecuriste pentru astfel de maghiari, care de altcum nu pot fi utilizați, sau se urmărește cucerirea lor. Românii vor privi judecătorii urbariali cu cea mai mare neâncredere.
În Ardeal pentru aceste funcții este nevoie de oameni cu totul neutrii, căci aici un popor stă ca parte aservită față în față cu popoare cu drepturi, nu ca în Ungaria, unde partidele aparțin unei singure naționalități.
Dacă bărbații capabili vor lipsi, atunci aceste atribuțiuni să fie deferite autorităților regulare, care după concepția mea sunt mult mai potrivite pentru aceasta decât judecătoriile speciale. Mai trebuie în acest loc să atrag atenția cu privire la ceea ce trădează maghiarii din Ardeal în prilejuri sentimentale: „Numai încă pentru o oră dați-ne pe mâini valahii!”. Iar acum s-a vrut să se facă din judecătoriile urbariale sinecuri pentru maghiari și să li se dea pe mâini deciziunea asupra bazelor de existență a poporului român? Avertizez hotărât a nu se comite aceste greșeli speculative și amenințătoare.
Din pământurile care vor reveni pe această cale comunelor, o parte va deveni avut sătesc propriu zis, altă parte se va folosi pentru așezăminte bisericești și școli, iar partea a treia se va transfera în proprietatea locuitorilor, spre a se forma cu ele gospodării țărănești.
Această reformă aplicată cu temei și corectitudine, va servi categoric viitorului țării, ca atare merită ca majestatea sa apostolească să ordone autorităților să o execute cât mai temeinic și cât mai urgent. Dacă se pierde acest moment fără această reglementare, atunci populația principală a Ardealului va rămâne un popor nenorocit de păstori, un biciu pentru toți ceilalți proprietari de pământ.
școala este foarte râvnită de inimile românilor, ei vor ca, copii lor să primească învățătură și se uită cu ochi buni dacă văd că ei învață limba germană. Numai pe calea descrisă mai sus se pot întemeia școli, altcum lipsesc toate mijloacele.
Românul se plânge că breslele nu-i primesc la ucenicie copii. Remedierea acestei stări zace în respectarea legilor generale și mai ales în legea meseriilor ce trebuiește adusă.
Garda financiară furnizează românilor motive pentru cele mai strigătoare plângeri, iar ceea ce se relatează în comunicările Nr. 267, 268 și 269 aparțin acestui subiect. Angajații gărzilor financiare abuzează de loialitatea valahilor față de orice angajat al împărăției, se îmbată, sunt căzuți în beție.
Licențele pentru desfacerea beuturilor eliberate de forurile oficiale sunt supuse unui abuz îngrozitor spre a obliga poporul la consumul de rachiu. Acest viciu sporește din an în an. Arendatorii evrei ai dreptului de a desface beuturi ca de obicei nu au nici o grije decât numai profitul lor. Astfel de drepturi sunt o afurisenie pentru orice țară, mai ales pentru o țară ca Ardealul, unde poporul este încă atât de înapoiat. Remedierea constă în supunerea tuturor ocupațiunilor legate de desfacerea beuturilor legii industriale pentru că nu fiecare speculant cu rachiu să-și poată permite ceea ce-i dictează avantajul personal.
Comunele de grăniceri care au fost militarizate, sunt cele mai nenorocite dintre toate: îndreptățirile militare au încetat, averea pe care au avut-o de la militarizare a fost smulsă prin înșelăciune și atribuită statului, la fel și dreptul de desfacere și de morărit și se exercită prin cei mai răi arendași evrei.
În acest sector remedierea este totodată o cerință a dreptății, trebuie să li se restituie acestor comune tot ce au posedat înainte de militarizare.
În multe orașe și târguri îndeosebi în fostele orașe de scaun ale sașilor, mai există o sumedie de instituții nelegale pentru oprimarea locuitorilor din satele din jur: taxe de obor și piață, vămi în lemne / zeciuieli în lemne / taxe exagerate pentru expunerea în piață a produselor și altele asemănătoare, nu există nici un motiv pentru a lăsa să dăinuiască în continuare aceste asupriri, care în plus țin la pământ traficul.
(Fragmentarium (culegere de texte despre Orăștie), articolulul "Rapoarele lui M. P. Thiemann" de Emil Gelu Molnar, avocat)
(Documente inedite privitoare la istoria Transilvaniei între 1848-1859 din actele Arhivei de Stat a Ministerului de Interne și Justitie de la Viena, Mihail Popescu, Așezământul Cultural Ion C. Brătianu, 1929, 347 pagini)
1860
Prin decretul imperial nr. 7943/587 din 1860, Orăștia este ridicată de la rangul de târg la cel de oraș.
(Orăștia - de la târg, reședință de scaun și oraș, la municipiu, pagina 153. Autor: Petru Baciu. Editată de Consiliul Local al Municipiului Orăștie, Deva, 1995)

La 8 aprilie 1860 se naște pictorul Kéméndy Jenõ.

În drum spre Viena, mitropolitul ortodox Andrei Șaguna împreună cu mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Șuluțiu, se opresc la Orăștie pentru câteva zile.
( Orăștie - 750 de ani. Autori: Ion Iliescu, Tiberiu Istrate. Volum editat de Casa județeană a corpului didactic. Deva, 1974, pagina 106 )

1861
La Magistratul de la Orăștie "toate trei limbile sunt oficioase". Aflăm asta din corespondența lui Ioan Rațiu și George Barițiu.
( Orăștie - 750 de ani. Autori: Ion Iliescu, Tiberiu Istrate. Volum editat de Casa județeană a corpului didactic. Deva, 1974, pagina 117 )
(Reith Hitchins și Liviu Maior, Corespondența lui I. Rațiu cu G. Barițiu - 1861-1892, Editura Dacia, Cluj, 1970, pag. 45.)

1864
A luat ființă la Orăștie Fabrica de spirt "Friedrich Schuleri". La data de 1 octombrie 1917 devine societate pe acțiuni. Până în 1920 a aparținut patronului Friedrich Schuleri. Fabrica a funcționat până în 1948, când a fost naționalizată.

1865
Au fost aleși ca deputați în Dieta de la Budapesta (1865 - 1868), din partea Orăștiei, intelectualii: dr. Avram Tincu și Ioan Tulbașiu, pe care-i găsim ca deputați la Universitatea Săsească unde au mai funcționat și Niculai Popovici, Ioan Mihu.

1866
Prin ordinul Guvernului Transilvaniei, din 15 mai 1866, se aducea la cunoştinţa Magistratului Scaunului Orăştie, instituţie cu atribuţii de recrutare-mobilizare în plan teritorial, că hunedorenii aflaţi sub arme, de trei ani în serviciul activ al împărăţiei, nu vor fi lăsaţi la vatră la finele lunii iunie. Totodată, sunt vizaţi pentru înrolare şi tinerii scutiţi de obligaţiile militare pe diferite motive (susţinătorii de familie, cei aflaţi la studii ş.a.). Ca de obicei, cu executarea măsurilor de mobilizare erau însărcinate forţele de ordine din interior, în cazul Hunedoarei - Postul nr.1 jandarmi Orăştie din Aripa a 5-a a Comandamentului nr. 10 jandarmerie teritorială.
Sargetia, pag 39

Regimentul 64 infanterie din Orăștie participă la Războiul Prusaco-Austriac. Ia parte la luptele de la Königgrätz, Biscupitz și Blumenau. În cinstea luptelor de la Biscupitz, mai târziu în anul 1904 (???), s-a ridicat în curtea regimentului de infanterie un monument.
"O fală a armatelor austriace din zilele războiului mare dat la 1866 între Austria și Prusia, e lupta de la Biskupitz, în care un batalion de feciori, aproape numai români, au ținut piept și au alungat cu baioneta în mâini o trupă mult mai numeroasă de călăreți prusaci cari săriseră pe ne-așteptate cu caii asupra lor, dar au fost risipiți de bravii flăcăii români după o luptă înverșunată în care mulți și-au pierdut viața.
Bravurei lor s-a ridicat în curtea casarmelor din Orăștie un frumos monument, pe care îl arătăm în chipul de aici. E un vultur puternic (cu 2 capete, pajura imperială) ținând cu îndârjire sub paza sa sub țapenele-i ghiare, steagul regimentului.
În fiecare an trupele la 14 iulie fac frumoase parade în fața acestui monument și se povestește feciorilor bravura din 1866. Așa s-a făcut și dumineca ce trecu în 14 iulie a.c."
(Foaia Interesantă, nr. 28 din 7 iulie 1907)
Din ziarul "Albina" , tipărit la Viena, aflăm că:
"De la Orasti'a aflàm, cà dea lungul Muresiului papusioiul s'a îndreptat prea bine, precum si cà pe acolo se vor face si vinuri bune, numai se nu le culéga prea de tempuriu."
( ALBINA. anul I, nr. 61, Viena 2/14 septemvre 1866 )

1867
Este construit templul comunității evreiești - sinagoga. Tot de atunci datează locuința rabinului și hahamului și încăperea pentru copii de 5-13 ani care învățau religia, scris și citit în ebraică.

La inițiativa lui Francisc Hossu-Longin, în cadrul Colegiul "Kún", se înființează Societatea de Lectură a Elevilor. Unul dintre obiectivele declarate a fost acela de "...compunerea unei biblioteci române". Bazele ei sunt puse prin strădania lui Francisc Hossu-Longin, la 1 decembrie 1867, când s-au făcut numeroase donații de cărți şi bani. Creşterea fondului de carte al bibliotecii a constituit o preocupare constantă a Societății de lectură. Din Protocoalele Şedințelor, reiese că activitățile privind organizarea, întreținerea şi dotarea bibliotecii erau considerate ca unele dintre obiectivele principale ale activității societății. În bibliotecă erau, la începutul anului 1868, 120 de cărți, iar în luna iunie numărul crescuse până la 135 şi câteva "foi româneşti".
(Biblioteci şcolare în comitatul Hunedoara: 1867-1918. Teză de doctorat (rezumat). Doctorand: Ciprian Dacian Drăgan. Alba-Iulia 2009. http://www.uab.ro/invatamant/doctorat/ro/pagini/rezumate/ciprian_dacian_dragan-ro.htm)

1868
Se constituie corul de la Orăștie.

La 9 decembrie 1868 a trecut prin Orăștie primul tren de marfă, compus din 25 de vagoane tractate de locomotiva "Săvârșin"; iar la 22 decembrie 1868 a trecut primul tren de persoane intitulat "Radna", cu care s-a inaugurat linia ferată Arad - Alba Iulia.

Se naște Ioan Moța. Preot, apoi protopop al Orăștiei, publicist, scriitor, traducător, om politic, deputat în primul parlament al României Mari.

Intelectualii din Orăștie, luând exemplul Junimii, au înființat o "Casina Română" care însă din lipsă de sprijin, după trei ani s-a desființat. Ea se va reorganiza în 1883 sub numele de "Societatea de lectură a inteligenței române din Orăștie și jur" și va avea aceleași obiective de promovare a culturii.

(Pentru ce sunt gendarmii ?)
Cetimu in foi'a "M. U." urmatori'a scire interesanta. In Transilvani'a — precum se vede — numai pentru ace'a tienu gendarmii, ca sê fia cine sê consume viptualele superflue (?) Câ soiulu acestu-a de omeni resp. vigiatori ar' avè si alta chiamare, abiè potemu crede, câ se pote constatà si d'in intemplarea impartesîta aci: In Gioagiulu de josu nu de multu fu prinsu unu tîganu, lotru de cai, si dusu in Orastia, dar' sê nu creda cine-va, ca acel'a ar' fi fostu straportatu prin gendarmi, nu! ci prin unu agronomu de acolo; inse atât'a inca nu a fostu destulu. Judecătorii cei intielepti (?) au luatu ferele de pre tîganu si asiè lu-dedura sub grigi'a bietului omu. Candu ajunsese aprope de Orestia, incepù a se inserà, tîganulu uitandu-se in laturi si vediendu, câ nu e nimine in apropiarea loru, rogâ pre omu, ca sê-lu lase liberu, acést'a inse nu a voitu a-i implini dorinti'a; deci tîganulu luâ o petra de diosu si tocâ in capu pre vigilulu sêu, in urm'a carei-a acést'a preste o septemana a si moritu. Apoi mai dîca cine-va, câ nu mergu bine lucrurile aici la noi. (FEDERATIUNEA, Pest'a, Joi 6/18 Iuniu, nr. 85, Anulu intaiu MDCCCLXVIII, pag. 334)

1869
La Orăștie a luat ființă banca "Brooser Vorschussverein", banca acorda împrumuturi cu precădere agricultorilor și comercianților. Banca dispunea la început de un capital de 250.000 florini, constând din 5000 de acțiuni a câte 50 florini. Banca a funcționat până în 1948 când a fost naționalizată.

1870
Proprietar al farmaciei orașului era Friedrich von Steinburg.
(ORĂȘTIE - Enciclopedia - Prof. Petru Baciu, pag. 147)

Harta orașului și a împrejurimilor la sfârșitul sec. XIX
Cea de-a treia ridicare topografică austriacă
(Franzisco-Josephinische Landesaufnahme)
Acțiune la banca Brooser Vorschussverein.

1872
Se înființează banca "Szászvárosi Takarékpényatár".

1873
Epidemie de holeră în Orăștie și împrejurimi.
(Camelia Stanciu - Aspecte ale mortalității reflectate în registrele parohiale din Orăștie 1870-1900)

Incendiu la Căstău. Din cauza unu traznet au luat foc mare parte din case. Focul a fost stins de pompierii din Orăștie.
"Casteu, (l. Orescia,) in 1. aug. v.
(Unu tresnetu na mai pomenitu.) In di'a de 27 iuliu v. catra 1 óra dupa prandiu, comun'a nóstra Casteu fù cercetata de unu tresnetu cum dóra nici candu n'a mai fostu in jurulu acest'a, ba dóra nioi in intréga tiér'a. Cum disei, la 1 óra d. m. de odată tresni intr'o casa, in carea tocmai prandise famili'a; din acést'a mam'a, unu fecioru de 21 de ani si o féta de 12 de ani au fostu indata trentiti la pamentu si au moritu. Capulu familiei a scapatu — ca prin minune, nevatematu de foculu ce aprinse tóta cas'a, si batendu ventulu, foculu s'a estins'u preste 18 case si 14 siure, cari tóte au arsu pana in pamentu. Si daca stingetorii de focu din Orescia nu curgeau iute intru stingerea focului, intregu satulu se prefacea in cenusia, càci orcanulu deveniá totu mai turbatu si respandea foculu pana si preste casele din capetulu satului — Societatea pentru stingerea de focu din Orescia deci, care consta din 100 de membri romani, unguri si sassi, merita tóta laud'a si recunoscintia. Ce bine ar fi daca in fiecare satu s'ar conscititui asemene societăţi!"
( ALBINA. Anul VIII, nr. 61. Pesta, domineca în 12/24 augustu 1873 )
1874
La 20 februarie se naște Otto Piringer, scriitor al dialectului săsesc din Transilvania.

1875
Se naște la 18 iulie naturalistul Iosif Mallasz. În anul 1913 este numit director al Muzeului de Istorie și Arheologie al Comitatului Hunedoara. Moare în anul 1933.

1877
Farmacia orașului trece în proprietatea lui Josef Graffius care a cumpărat-o de la Reckert Carol.

Populația românească a Orăștiei manifestă solidaritate cu lupta fraților de peste munți din timpul războiului pentru independență. Se organizează strângerea de fonduri pentru sprijinirea armatei române.
Tânărul Emilian Ciuceanu trece munții pentru a se înrola voluntar, participă la bătăliile Plevnei și Vidinului, este decorat pentru vitejia lui.

Orașul are 5.661 locuitori. (Orăștie - Mic îndreptar turistic - Petru Baciu și Ioan Loiș, pag. 35, Editura Sport Turism 1985)

1878
În afară de Farmacia lui Graffius mai este menționată farmacia lui Carol Fuhrman.

1880
Sunt atestate 1086 case și 5451 locuitori.
După religie se împart în:
- 2030 ortodocși
- 523 greco-catolici
- 1002 romano catolici
- 769 reformați
- 964 evanghelici
- 163 izraeliți
- 1 alte confesiuni
După naționalitate:
- 2312 români
- 1227 maghiari
- 1427 germani
- 16 slovaci
- 8 sârbi
- 176 alte naționalități
- 138 străini
- 147 cu limba maternă necunoscută (în această rubrică au fost încadrați țiganii)

Personaj autohton
Personaj autohton
Personaj autohton

1881
La 21 iunie 1881 se naște istoricul și editorul Görög Ferenc. Din anul 1903 până în 1925 este profesor la Colegiul Reformat Kun.

1882
Se naște la Binținți Aurel Vlaicu din părinții Ana și Dumitru Vlaicu.

Sunt atestate în Orăștie funcționarea tipografiilor și librăriilor "Franz Schäesser" și "Carl Furhman".

1883
În acest an Casina Română de la Orăștie se va constitui sub denumirea de "Societatea de lectură a inteligenței române de la Orăștie și jur". Ședința de constituire a avut loc la 11 iunie 1883 având ca vicepreședinte ad-hoc pe Samuil Popu, iar ca notar pe Vasile Bologa. Asociația avea pe Sigiliu inscripția "Societatea de lectură română din Orăștie", în afara sigiliului, societatea mai avea un registru cu protocoalele ședințelor, cu rapoartele de activitate și cele financiare. Ultima adunare a avut loc la 9 mai 1948.
Comitatulu Hunedoarei. Numerulu sufleteloru preste totu 248,464.
Orasiulu: Orastie. Nrulu sufleteloru 6,000. — Nrulu sufleteloru romane 2,500.

On. domnu Dr. Tincu cu adres'a d-sale din 20/8 comunicàndu aceste date ne scrie si acestea:
In genere starea poporului putemu dice ca in Orastie e mai buna decàtu la anulu 1848, dara meseriaşii romani (timari, argasitori) au decadiutu tare, fiinduca n'au invetiatu nimicu; si adi avemu maestrii buni, cari nu sciu scrie. Scóla de meserii avemu sustînuta de universitatea sasésca. La inceputu au ingrigitu romanii asupr'a scólei, éra acumu dispune representanti'a comunala. Romaniloru de abiá la scóte ochii cu càte unu invetiatoriu. Aru mai fi si alte întrebări referitóre la caus'a aceea, ca poporulu nostru nu progresédia, dara fiinduca le cunóscemu cu toţii, n'avemu decàtu se ne facemu fie-care datori'a fatia de binele poporului romanu. si elu vá progresá.

pàna la 1848 pàna la 1883
straini romani straini romani
Comercianti de orice feliu - - 41 5
Meseriasi
Aurari 2 - 1 -
Berari 1 - 4 -
Butnari 11 - - -
Cismari 13 - 116 4
Cordoneri 11 - 27 2
Compactori - - 2 -
Cojocari 24 - 20 -
Curelari 15 - 9 -
Croitori 13 - 17 3
Cutietari - - 2 -
Caldarari 4 - 15 -
Caramidari 1 - 3 -
Fauri 10 - 6 -
Funari 4 - 2 -
Fotografi - - 1 -
Friseri 1 - 3 1
Hotelieri 1 - 4 -
Lemnari, mesteri de case - - 3 30
Lakerieri, vapsitori de trasuri - - 2 -
Macelari - - 2 -
Mesari, dulgheri 9 - 15 1
Morari - 4 6 2
Olari fini 19 - 5 2
Orologieri - - 2 -
Organisti 3 - 3 -
Pictori - - 1 -
Palarieri 12 - 12 1
Peptinari - - 2 -
Pàndiari 15 - 15 3
Puscasi 1 - 3 -
Pitari - 2 - -
Rotari 10 - 4 -
Sticlari 1 - 2 -
Strafari, zugravitori de case - - 3 4
Timari 3 33 - 20
Talpari 8 - 7 -
Urloeri - - 2 -
Zidari - - 8 30
Fabrici - - 8 -
Sum'a 194 39 389 108

După datele camerei comerciale din Brașov sunt consemnați 5961 locuitori în oraș din care 122 comercianți ne-români, 1025 meseriași ne-români față de 108 meseriași români. ( TRANSILVANI'A. Foi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu. nr. 23-24, Sibiiu 1-15 Decemvre 1883, Anulu XIV, pag. 168 )

1884
În 1884 s-au desfășurat la Orăștie lucrările Adunării Generale a Astrei, prilej cu care a fost ales un comitet de primire al oaspeților ce l-a avut în frunte pe avocatul Avram Tincu, care va rosti cuvântul de salut din partea orăștienilor.
( Despărțământul Orăștie al Asociațiunii Culturale pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) - Diana Ferencz )
( Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, Orăștie 750 de ani, Deva, 1974, p. 143 )

1885
S-a înființat la Orăștie "Banca Ardeleana", institut de credit și economii, cu un capital particular în valoare de 40.000 de florini, de către dr. Ioan Mihu. Printre directorii băncii Ardeleana se numără și marele om politic Dr. Aurel Vlad.

1886
S-a înființat "Reuniunea femeilor române".

1887
La 26 iunie 1887 se naște Zalányi Béla. Paleontolog, sudiază la Cluj și Budapesta.

Arhiducele Albrecht Friedrich Rudolf Dominik de Austria trece prin ținutul Orăștiei:
"A. S. Archiducele Albrecht, supremulu comandantu militaru din cas'a imperiala, in caletori'a s'a pe la Orastie, a agraitu cu multa afailabilitate pe tieranii români, salutându-i si intrebându-i de un'a-alt'a. Tieranii s'au mișcatu adêncu de acésta afailabilitate a Altetiei S'ale, si de la tóta ocasiunea 'si esprima mirarea de dulcéti'a graiului cu care Alteti'a s'a esprima limba romanésca."
( Amiculu Familiei, nr. 14, an 11, 1887, pagina 184 )

1888
Se înființează grădinița germană. Prima educatoare - Schebesch Herta - a deținut această funcție până în 1913.
( Palia Express - numărul 11 (577) - 24-30 martie 2011)

"Institutu tipograficu rom. in Orastie voru se infiintieze Romanii din Orastie si giuru. Institutulu acest'a va incepe cu unu capitalu de 5000 floreni impartitu in 200 actii à 25 fl. De-odata cu inactivarea institutului se va deschide si o librăria si se va infientiá si o fóia romana locala. Celu mai stralucitu succesu!"
( Amiculu Familiei. Diariu beletristicu si enciclopedicu - literariu. Nr. 4, an 12, 15 februarie 1888, Gherla. )

1889
Începe electrificarea orașului. Rudolf Kaess a cuplat de motorul cu abur a morii sale un generator de curent de 80 KW. Consumul lunar era la început de 900 KW pentru 180 de abonați. Din anul 1912 “uzina electrică” trece în administrarea primăriei care a dotat uzina cu două motoare Diesel și a extins rețeaua de cabluri la 10 km.

Este înființată Fabrica de cărămidă și sticlă "Friedrich Wagner".

1890
ASTRA sau "Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român", societate cu scopuri culturale înființată în anul 1861, își află la Orăștie vechi rădăcini. Despărțământul IX Orăștie, se constituie la 14 decembrie 1890.

Vine în Orăștie ca învățător Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României. Deși nou sosit a fost numit "director provizoriu" al școlii.

1891
Se înființează tipografia "MINERVA", prima tipografie românească din oraș. (după alte surse se înființează în anul 1888)

Scaunul Orăștiei avea suprafața de 435 km2 și 22479 locuitori.
( preluat din http://mek2.niif.hu/00000/00060/html/095/pc009578.html )

1893
Apare gazeta "Revista Orăștiei", proprietate a tipografiei "Minerva".

1894
Orăștia împreună cu localitățile înconjurătoare (Beriu, Căstău, Pricaz, Romos) erau obligate să asigure, cu ocazia manevrelor Diviziei 16 Sibiu (de care aparținea și Regimentul 64), serviciile de încartiruire pentru aproximativ 6818 soldați și 1196 cai, pe timp de o săptămână.
( Istoria Regimentului chezaro-crăiesc Nr. 64 Orăștie - Dorin Petresc, Ioan Lăzărescu )

1896
S-a înființat "Reuniunea de înmormântări". Un exemplar scanat al statutelor "Reuniunii de înmormântare" puteți descărca de aici.

Apare ziarul "Szászváros". Va continua să apară până în 1912.

1897
La Orăștie începe tipărirea gazetei arădene "Tribuna poporului". Până va fi dată în funcțiune tipografia proprie, primele numere vor fi tipărite la tipografia "Minerva".
"Tribuna Poporului", a apărut ca numĕr de probă cu reşedinţa în Arad însĕ tipărită în tipografia "Minerva" în Orăştie. În primul sĕu articol "Cuvênt redacţional", se descopere cetitorilor, că foaia intră în luptĕ cu un singur gând: "sĕ facem cât ne stă în putinţă pentru propăşirea causei naţionale".
(Tribuna poporului. Anul I nr. 1. Arad, Mercuri, 1/13 ianuarie 1897)

Se înființează "Reuniunea economică din Orăștie" cu cele 2 secții ale sale: "Reuniunea Industriașilor" și "Reuniunea agricultorilor".

Începând din acest an, locuitorilor din Orăștie li se percepe "taxa de pășune", iar din 1898 "taxa de vite".

1898
Este consemnată în "Registrul firmelor individuale" și Fabrica de cărămidă "Robert Fraenk".

1899
S-a înființat "Reuniunea meseriașilor".

În vara anului 1899 sunt terminate complet lucrările de construcție a hotelului "Central", localul este inclusiv mobilat. La data de 1 august 1899, hotelul a fost predat primului arândaș (sic) Johann Melitska.
(Monografia Institutului de Credit și Economii "Ardeleana" Societate pe Acții în Orăștie - 1885-1910. Ioan I. Lăpĕdatu. Tiparul tipografiei arhidiecezane, Sibiu 1912)

În primăvara acestui an apare "Revista Orăștiei" din inițiativa lui Petru I. Barițiu conducătorul tipografiei "MINERVA".

1900
Se introduce în Orăștie iluminatul electric stradal.

Orașul avea o populație de 6238 locuitori.
(Orăștie - Mic îndreptar turistic - Petru Baciu și Ioan Loiș, pag. 35, Editura Sport Turism 1985)


La 27 septembrie, Magistratul orășenesc publică un ordin, prin care se cere ca în termen de doi ani "fronturile caselor către stradă sau drum, cu șanțurile necesare să nu mai fie îngrădite cu gradele sau garduri, nici către stradă, nici către drum". De asemenea la casele care au îngrădituri, proprietarii lor sunt obligați să le îndepărteze, în decurs de 10 ani. Intrau în această operațiune de sistematizare casele de pe următoarele străzi: „Piața Mare, Piața Școlii, Piata Magistratului, Strada Târgului, Între Târguri, Strada Dealului, Strada Bisericii, Strada Postei Vechi, Strada Apei, Strada Vântului, Drumul țării”.
(Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Hunedoara - www.hunedoara.djc.ro)

1901
Se înființează banca "Dacia".

Apare ziarul "Activitatea".

Sașii, maghiarii și românii au încheiat un acord care să asigure statutul egal al celor trei limbi. Conform acordului, doar o persoană familiarizată cu toate cele trei limbi putea deveni funcţionar municipal. Toate cele trei limbi aveau valoare egală în birourile municipalității. Toata lumea putea cere şi primi informaţii în limba maternă. Birourile trebuiau să accepte cererile în oricare dintre cele trei limbi, iar răspunsul era primit în aceeaşi limbă. La ședințele consiliului municipal fiecare membru vorbea în limba maternă proprie, iar propunerile și rapoartele erau înregistrate în aceeași limbă.
( http://www.hungarianhistory.com/lib/biro/biro06.htm, "Dela oras," ibid., 1902, No. 43)

1902
Apare la 1 ianuarie 1902 ca foaie politică săptămânală "Libertatea" (1902-1935, 1940). Editor și redactor este Ioan Moța

Se naște Ionel Moța.

Elizabeth Roboz Einstein s-a născut la Orăștie în anul 1902 în familia rabinului Roboz. A avut cinci frați. A studiat la chimia și fizica la Universitatea din Budapesta, apoi la Universitatea din Viena unde a luat doctoratul "summa cum laude" (1928). Emigrează în S.U.A (1940) unde se căsătorește cu Hans Albert Einstein (5 iunie 1959), fiul fizicianului Albert Einstein, inginer și profesor la Berkeley. Moare la 9 ianuarie 1995 la Berkeley - California.

Se naște istoricul român Zeno Draia. Moare în anul 2000.

1903
Se înființează "Tipografia Nouă". Lucra cu patru mașini deodată și avea ca angajați 7-8 calfe și 3-4 ucenici.
(preluat din "Orăștia în spiritualitatea românească" - culegere de texte - Aurelia Baciu și Petru Baciu)

1905
19 aprilie - Preoții Ioan Moța din Orăștie și I. Săcărea din Jibou primesc câte 14 zile închisoare și câte 50 coroane amendă cu pierderea drepturilor cetățenești pe un an. Motivul: agitație de la amvon.

La 5 noiembrie 1905 se naște Tankó Béla, A activat ca biochimist și profesor universitar în Debrecen, Londra și Berlin.

1906
1 iulie. Curia (Curtea de casație) aprobă sentința conform căreia preotului Ioan Moța să i se retragă pentru totdeauna congrua sau ajutorul ce i se cuvenea ca preot și să nu i se mai dea oriunde ar sluji ca preot.

Orașul și satele din împrejurimi sunt vizitate de Nicolae Iorga.

Apare la Orăștie revista "Tovărășia" (1906-1911, între 1919-1927 apare cu titlul "Plugarul luminat") ca supliment al ziarului "Libertatea". Revista a apărut din necesitatea promovării mai insistente a ideilor cooperării în rândurile românilor, mai cu seamă a țărănimii. Apare din inițiativa lui Vasile C. Osvadă.

1907
12 iunie. Doamna Anuța Vlad, soția dr. Aurel Vlad este pedepsită cu 1 lună închisoare și 200 coroane amendă. Motivul: la examenul de sfârșit de an a îndemnat copiii să vorbească și să citească românește.

1908
Endre Faragó - în vârstă de 22 de ani - vine la Orăștie, unde se căsătorește cu Frederica Graffius - fiica lui Josef Graffius - care îi lasă mai departe farmacia "La Leul de Aur" din strada Regina Maria nr. 8.

15 august. Sunt citați de poliție și pedepsiți cu câte 2 zile închisoare și câte 30 coroane amendă, 30 de cetățeni care la costumul național au purtat tricolorul românesc. În aceeași zi, dr. Aurel Oprea și Ioan Mihali iau și ei câte 2 zile temniță și 30 coroane amendă. Copilașii lor aveau tricolorul la costumele românești.

Românașii Zeno Oprea și Liviu Mihali pe cari la adunarea poporală ținută la Stă-Mărie, în Orăștie, i-au despoiat gendarmii de brînele tricolor.
În ziua de Stă-Mărie a anului 1908 la Orăștie s'a ținut darea de seamă a deputatului național Dr. Aurel Vlad, însoțit de deputatul Dr. Iuliu Maniu. Gendarmii s'au dedat la bravuri ca nici-cînd pân'aci: Au zmuls feciorilor brânele tricolor din brîu, din părul fetelor, dela zdrângănei Câlușerilor, - iar pe urmă și-au prins mintea cu copiii mici, despoind și pe cești doi copilași a căror chip îl arătăm aici: Zeno Oprea (fiiul dlui adv. Dr. A. Oprea) și Liviu Mihali (fiiul cancelistului român Ioan Mihali), de brâuțele tricolor cu cari erau încinși! I'au lăsat fără brâne, cum îi arată chipul , spre marea glorie a "magyar-nemeti-állam"-ului, care și de astfel de copii să vede că să sparie!
Să fiu ungur, mi-ar roși obrazul de rușine, de astfel de "bravuri", ce sà fac în numele statului "maghiar" și a națiunii maghiare!

1909
9 iunie. Zi de târg. Jandarmii vânează tricolorul. Smulg cingătorile, băierele de la străițe, bat și arestează mulțime de români. Poliția pedepsește țăranii pentru agitație împotriva statului național maghiar.

La 15 iulie Aurel Vlaicu execută un zbor cu planorul "Vlaicu 1909", pe dealul Bemilor din apropierea Orăștiei, tractat de o căruță cu doi cai.

9 august. Orastie. Doamna Anuța Vlad este pedepsită cu 2 zile temniță și 40 coroane amendă. A purtat brâu tricolor.

1910
Populația orașului numără 6937 persoane din care 3276 români.
(Monografia institutului de credit si economii "Ardeleana" 1885-1910)

Populația orașului numără 7672 locuitori.
(Dicționarul Transilvaniei și celorlalte șinuturi alipite, de C. Martinovici și N. Istrati, Cluj 1921, pagina 180)

La 10 martie 1910, șase țărani români din Orăștie și împrejurimi participă la funeraliile primarului Vienei, Dr. Karl Lueger.
Delegația a fost condusă în cortegiul funerar de Dr. Virgil Cioban. Cheltuielile au fost suportate de Dr. Aurel Vlad

Țărani români orăștieni la înmormântarea lui Dr. Karl Lueger în Viena, mergând pe lângă carul cu cununile românești. Carul e plin de cununi, toate cu pantlici (funde) tricolor românesc. țăranii noștri merg 3 de o parte, 3 de alta, cu luminile în mâini și cu capul descoperit. Sunt George Oprean, George Silian și Avram Sabău. Ceilalți trei sunt dincolo de car. Au fost admirați de toată Viena.
Țăranii români Orăștieni, cari au fost la înmormântarea lui Dr. Lueger, primarul Vienei (d 10 martie 1910) și cununa cu tricolor românesc pe care au pus-o pe sicriul lui.

de la stânga la dreapta
Ioan P. Adam (Techereu, peste Murăș)
George Silian (Orăștie)
George Oprean (Orăștie)
Ioan Stoian (Pricaz)
Filimon Udrea (Căstău)
Avram Sabău (Pricaz)


Din presa de altădată.
Sașii din Orăștie împotriva românilor.
Sașii din Orăștie au ţinut la 14 Aprilie n. o conferinţă electorală în care au hotărît să sprijinească la alegerile din Iunie pe candidatul ungurilor Dr. Farkas, care candidează împotriva naţionalistului Dr. Aurel Vlad.
În aceeaș conferinţă au aprobat și pactul încheiat de conducătorii sași cu conducătorii unguri. Acest pact, «o alianţă defensivă», cum îl numesc sașii, e îndreptat împotriva românilor și tinde la asigurarea locurilor ocupate de sași și unguri în magistratura orașului. Până în toamna anului trecut existase o înţelegere și cu românii, dar în toamna trecută, cu prilejul alegerii unui senator, sașii au disconsiderat obligaţia ce le impunea înţelegerea nevoind să accepte pe candidatul românilor.
Noul «pact» unguresc-săsesc de-acum s'a încheiat pe 10 ani. Credincioși cum s'au dovedit până acum sașii orăștieni va dura, sântem siguri, cel puţin - un an.
Alegătorii români vor ști să răspunză la noua perfidie săsească cu demnitate votând cu toţii pentru candidatul partidului naţional român: Dr. Aurel Vlad.
(TRIBUNA. Arad, Mercuri 7/20 Aprilie 1910, nr. 77, pagina 2)

1911
Se naște Nicoale Văideanu în localitatea Pricaz, într-o familie de țărani cu 6 copii. Face cercetări în domeniul rachetelor și combustibililor pentru rachete. Înregistrază mai multe brevete de invenție.
Activitatea științifică a lui Nicoale Văideanu este apreciată și de Henri Coandă. Moare în 1981.

S-a dat în folosință rețeaua de telefoane Deva - Orăștie.

Se tipărește revista Cosînzeana (15 octombrie 1911 - 12 februarie 1915) la Orăștie iar în perioada 1 ianuarie 1922 - 12 februarie 1928 la Cluj. A fost o revistă de cultură cu apariție inițial bilunară, iar din ianuarie 1912 cu apariție săptămânală. A fost condusă în calitate de propietar și editor de Sebastian Bornemisa. Revista "Cosînzeana" număra printre colaboratori pe Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Zaharia Bîrsan, Liviu Rebreanu, Alexandru Ciura.


Logo-ul Cosînzeana.

1912
Debutează editorial la Sebastian Bornemisa:
- Liviu Rebreanu - "Frământări"
- Victor Eftimiu - "Poemele singurătății" (amândouă sunt volume de debut)

La 4 august Aurel Vlaicu zboară pe ruta Orăștie-Binținți-Orăștie (decolează și aterizează pe Dealul Mic)

1913
În zilele de 13-15 septembrie se desfășoară la Orăștie Adunarea Generală a Astrei.

Programul serbărilor culturale ale "Asociațiunii" în Orăștie la 14 și 15 septemvrie 1913.
Dela serbările Asociațiunii în Orăștie: Așteptarea oaspeților înaintea portalului, sâmbătă, când a sosit comitetul central din Sibiu.
La conductul etnografic au luat parte 5-6 mii de țărani și vreo 3-4 mii privitori. Acest conduct, aranjat de dl. Nicolae Branga, funcționar la "Ardeleana", a fost cel mai frumos punct al serbărilor din Orăștie.
Vedere din expoziția aranjată la serbările Asociațiunii în Orăștie.
Altă grupă de călăreți din banderiul poporal, fotografiați când treceau pe sub poarta de triumf.
Dl. Nicolae Branga, funcționar la "Ardeleana", conducătorul banderiului de călăreți și organizatorul conductului.
Capul banderiului de călăreți iese din piață, înaintând spre promenadă, deasupra căreia era locul de arangiare a producției poporale.
Vederi din conductul poporal de la Orăștie, e grupa zidarilor noștri din oraș, în frunte cu Călușerii, înaintează ieșind de sub poarta de triumf.
Ceata femeilor din popor, purtând broboada albă cu curmiți, cum era portul mai nainte. Azi această broboadă e înlocuită cu cârpe de păr și de mătasă, cum se vede pe capul femeilor de mai napoi.
Romoșenii cu călușerii și cu preoții în frunte, ies de sub poarta de triumf, înaintând spre piață.
Bobîlna: vine închipuind culesul de vii. În un car tras de 2 boi, e butea și ciubarele și corfele de struguri, peste toate plutind cununi de viță. Și roțile carului sunt încununate cu viță.
Culegătoarele cu corfele de struguri le duc spre locul de adunare. Aveau la Orăștie struguri în ele. I-au dat de gustare lumii.
Valea Geoagiului reprezentată printr-un convoiu de bărbați și feciori, iar în grupa călăreților prin 15 călăreți pe cai mărunți de munte. La dreapta e grupa Dîncului Mic.
Romoșelul cu nunta. Mireasa cu nănașa merg nainte, mirele și nașul sunt după ele, și nuntașii tineri cu steagul încărcat cu năfrămi...
După ei carul cu femeile și lada.
Carul, tras de patru boi, cu femeile care străjuesc lada cu hainele și cu zestrea.
Carul cu zestrea văzut mai îndeaproape.
Acelaș car văzut mai deaproape cu femeile de nuntă. Apoi las de nu era chiar lipsă să se pună la el așa patru boi.
"Muntenii" de la Sibișel cu nunta lor călare. Și mireasa-i călare și "surorile de mireasă" cu interesante cârpe vărgate în spate, și după ele junimea, tot călare.
Grupa de voinici Călușeri din Vaidei, fotografiați cu ceterașul lor nainte.
Capul banderiului de călăreți în momentul când trece pe dinaintea băncii "Ardeleana".
Carul cu nuntașii de la Romoșel, tras de patru boi din cei mai frumoși din sat.
Bobâlnenii, ca culegători de vie, cu carul și pogăniciul lângă boi, cu storcătorii voioși în car pe lângă butea cu must, și cu culegătoarele smerite, ducând corfe cu roada cea dulce.
Mirii și nașii din nunta de la Romoșel, fotografiați așa cum se țin de mână prin câte o năframă, și steagul greu încărcat de năfrămi, purtat de cel mai voinic flăcău din sat.
Româncuțe de pe Valea Geoagiului, în port de Tulgheș, lucrat în atelierul de țesetorie din Orăștie, venite la petrecerea de a doua zi a serbărilor.
Orăștie 1913. Serbările ASTRei. toastul lui Delavrancea.
Banchetul de la Orăștie
D. Delavrancea - Vom câștiga chestia despre care nu vorbim dar care ne muncește mereu.

Dorind să participe la Adunarea Asociațiunii de la Orăștie, Aurel Vlaicu pleacă cu avionul din București. La 13 septembrie Aurel Vlaicu cade la Bănești lângă Câmpina.

Anul 1913. Corpul pompierilor voluntari din Orastie. Exercitiu de stingere a incendiilor.
Corpul Pompierilor Militari al orașului Orăștie în anul 1913

Exercițiu de stingere al incendiilor.

1914
Cluburile sportive din Transilvania organizează un concurs sportiv. Competiția a fost programată în data de 31 mai 1914 la Orăștie. Probele sportive erau: box, scrima, atletism, gimnastica, fotbal. La proba de box a fost declarat învingător sportivul clujean Virgil Salvanu.

Primul eșalon cu soldați români pentru frontul din Galiția, a plecat din Orăștie pe 2 august 1914, aceștia făcând parte din Regimentul 64 Infanterie "Ritter von Auffenberg". Aceștia vor ajunge, la Lemberg, în Galiția în septembrie 1914. Comandant al Regimentului 64 Infanterie "Ritter von Auffenberg" era Zivanovic Johann.
(citat din http://www.dacoromania1.go.ro/nr15/capitanul.htm)

Regimentul 64 Infanterie din Orăștie
Corpul ofițeresc la începutul războiului.
Regimentul 64 Infanterie din Orăștie
Protopopul Domșa oficiază serviciul divin înainte de plecarea pe front.
Regimentul 64 Infanterie din Orăștie
Tranșee pe câmpul de luptă din Polonia.
Regimentul 64 Infanterie din Orăștie
Tranșee pe câmpul de luptă din Polonia.

Încă se vânează în munții Sibișelului.

Munții Șibișelului de lângă Orăștie, sunt cutreerați de mulți vânători pasionați orăștieni cari găsesc acolo felurite sălbăticiuni pe care le face o plăcere a le culca cu gloanțe la pământ. Cerbi însă nu s'au mai pușcat în acești munți de zeci de ani. Dl Dr. Sever de Orbonaș, unul dintre vânătorii îndrăzneți de aici a avut norocul a pușca un cerb frumos. Arătăm aici rarul vânat și pe vânător
(Cosânzeana, anul 4 nr. 5, 8 februarie 1914)

1915
Farmacia Graffius trece în posesia moștenitorilor lui Josef Graffius având ca diriginte pe Teodor Kinnich.
(ORĂȘTIE - Enciclopedia - Prof. Petru Baciu, pag. 147)

Se naște compozitorul de operă Andor Kovách la 21 aprilie 1915. Dintre compoziții: Meurtre dans la cathédrale (1957), Médée (1960, 1967 Saarbrücken), Le Rendez-vous (1964, 1971 Saarbrücken), Bal des voleurs (1970), L'Apollon de Bellac (1972).
( http://opera.stanford.edu/composers/K.html )

1916
Primele trupe germane intră în oraș pe 6 septembrie.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Barițiu", Cluj-Napoca, 1997)

1917
Preotul Ioan Moța - împreună cu ziarisul Vasile Stoica - a fost trimis în SUA (prin Siberia) pentru a face cunoscute președintelui Wilson revendicările românești.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Barițiu", Cluj-Napoca, 1997)

1918
Apare ziarul "Szászváros és vidéke". Va fi publicat până în 1929.

La 1 decembrie 1918 au participat ca delegați la festivitățile de la Alba Iulia:
- membrii aleși: Dr. Constantin Sotir, Dr. Augustin Deac, Gheorghe Silian, Ioan Rob.
- membrii de drept: Vasile Domșa, Ioan Popovici, Ioan Stupinean, Ioan Jenea.
- reuniunea română de cântări din Orăștie: Eugenia Branga, George Cușuta.
- reuniunea învățătorilor din comitatul Hunedoara: Ioan Branga, Constantin Baicu, Aron Demian.
- reuniunea meseriașilor din Orăștie: Ioan Lăzăroi, Petru Corpade.
- secția română a Partidului Social Democrat: Ioan Herța, Adam Oltean.

1919
La începutul lunii aprilie, prințul Carol (viitorul rege Carol al II-lea) face un turneu prin orașele Ardealului. Începe cu Brașovul, urmează Făgăraș unde este întâmpinat de Dr. Aurel Vlad, la Sibiu este întâmpinat de Iuliu Maniu. Din Sibiu pleacă - însoțit de Iuliu Maniu, Aurel Vlad și Silviu Dragomir spre Sebeș și Alba-Iulia. Urmează Blaj, Vințul-de-jos, Orăștie, Săliște.

Drumul pâna la Orăștie a fost o adevarată sărbătoare. Toate satele prin cari a trecut i-a făcut înaltului oaspe cea mai călduroasă primire, întâmpinându-l cu aclamațiuni nesfârșite pline de mare însuflețire. Cu deosebire la Vințul-de-Jos, în vechiul cerc electoral al președintelui Consiliului Dirigent, primirea a fost emoționantă. Oprindu-se automobilul sub arcul de triumf, preotul comunii i-a prezentat omagiile, iar fetele în minunate costume naționale i-au oferit buchete de flori.
La ora 10 a.m. Prințul a intrat in Orăștie, unde a fost așteptat de o escortă de călăreți, cari l'au condus până în oraș. Aci prefectul judetului, Dr. Vasinca, l'a salutat de bunăsosire. În piață, unde a fost ridicat un măreț arc de triumf, primarul orașului Dr. Boca a prezentat pânea și sarea tradiționale. Din partea domnișoarelor i s'au oferit mai multe buchete de flori, cari i-au acoperit automobilul. Un cor bine condus a intonat imnul regal însoțit de aclamațiunile furtunoase ale imensei mulțimi.
Apoi Prințul s'a dus spre platoul dela marginea orașului, unde-a inspectat trupele regimentului local de infanterie. Soldații s'au prezentat în mod admirabil. După ce a privit aproape două ore exercițiile trupelor, soldații au format careu în jurul A.S.R. care le-a vorbit îndemnându-i să păstreze virtuțile moștenite din bătrâni. La ora 1 ofițerii au oferit un banchet, la care au servit 12 domnișoare îmbrăcate în splendide costume naționale românești. După toastul comandantului regimentului, a vorbit Prințul moștenitor arătând partea de moștenire pe care o avem dela strămoșii nostri Daci. Acei oșteni mândri și viteji, care au preferat să moară, decât să-si vadă libertatea strivită. Școalele din Orăștie și comunele din jur au defilat pe dinaintea sa și A.S.R. a putut ceti de pe fețele lor mandre vechea Orăștie dacică; apoi Principele cu suita au părăsit orașul în cele mai călduroase ovațiuni.
(Însemnări din răsboiul României Mari de Dr. Vasile Bianu, medic colonel I.R. fost medic primar al spitalului I.C. Brătianu din Buzău, senator de Huedin. Cluj, Institutul de Arte Grafice "Ardealul", 1926. pag. 235)

Prin ordinul Resortului de Culte al Consiliului Dirigent nr. 7569 din 5 iulie 1919, se autorizează înființarea liceului din Orăștie. Primul director este profesorul Ioan Cheri.
Liceul "Aurel Vlaicu" și-a început activitatea la 15 iulie 1919, în primul an școlar 1919-1920, cu 14 profesori și 410 elevi.

A fost înființat Regimentul 92 Infanterie.

1920
Plasa Orăștiei (34 com. rurale)
Suprafață 204827 jc. (1179 Kmp.) Locuitori 26976 (23 loc la 1 Kmp.) Români 24870, Unguri 1381, Germani 685, Evrei 15, Alții 25. Reșed. plășii: Orăștie.
Secretariate comunale: 7. Balomir, Cudgir, Romos, Romoșel, Șibot, Vaidei, Vinerea.
Secretariatul cercuale: 7. 1. Berini, Săraca. 2. Binținți, Gielmar, Pișchinți. 3. Căstău, Măgureni, Sebișelul vechiu. 4. Dâncul mare, Dâncul mic, Grid, Ocolișul mic, Tămășasa. 5. Jeledinți, Măgura, Mărtinești, Ripaș, Spini, Turmaș. 6. Orăștioara de jos, Bucium, Costești, Grădiștea, Ludeștii, Orăștioara de sus. 7. Turdaș, Pricaz.
Orăștie 7144 locuitori (români 4107, unguri 1492, germani 1170, evrei 311, alții 64), 1420 case.
(Dicționarul Transilvaniei și celorlalte șinuturi alipite, de C. Martinovici și N. Istrati, Cluj 1921, pagina 29,180)

1921
La 27 februarie 1927 se naște în Szászváros, violonistul și compozitorul maghiar, András Szöllösy. A studiat cu Zoltán Kodály și Goffredo Petrassi. Una dintre lucrările lui "Concertul nr. 3 pentru șaisprezece coarde" a câștigat "Cea mai inedită compoziție a anului" în 1970 la festivalul UNESCO "Tribuna Internațională a compozitorilor". Compozițiile lui au fost interpretate de către Orchestra Simfonică din Chicago și Orchestra Filarnonică din Hamburg.

1922
Ioan Secheli își deschide pe locul unde e astăzi fabrica "Favior" (fostă "Vidra"), un atelier de blănărie și cojocărie care va ajunge în două decenii o fabrică cu peste 300 de muncitori.
("Vidra" Orăștie (1922-1972) - Monografie, Petru Baciu)

În anul școlar 1922 - 1923 se înființează "Grădina de copii a Statului" condusă de domnișoara Octavia Popoviciu (Adresa nr. 1920/1922).

Din inițiativa unor militanți comuniști locali, s-a constituit o filială a Comitetului Central de Ajutorare a Partidului Comunist Român.
( Palia Express - numărul 41 (607) - 3-9 noiembrie 2011)

1923
S-a înființat fabrica de ghete și bocanci "Ardealul", care dispunea de două ateliere, având între 25 - 38 de lucrători calificați.
(Palia Expres, anul XVI nr. 15[581], pagina 6)

1926
Se ridică în centrul orașului statuia Regelui Ferdinand I.

"În anul 1926, la stăruința domnului colonel Ariton Aritonovici, comandantul cercului de recrutare, un comitet local compus din reprezentanții autorităților și intelectuali, au decis ridicarea unui monument Regelui Ferdinand I, fapt care s’a și realizat la stăruințele oamenilor de inimă în frunte cu dl. colonel veșnic la lucru. Au contribuit cu sume frumoase la aceasta, pe lângă banca „Ardeleana”, primăria orașului și o seamă de intelectuali din oraș, cum și colecta de la reprezentațiile date de d-șoarele Jilli și Doina, fiicele medicului dr. R. Dobo.
Monumentul terminat și executat bine de maestrul Ionescu-Varo, din București este așezat în piața Regina Maria și păzit de două tunuri dăruite de corpul VII armată Sibiu va fi desvelit cu o deosebită solemnitate în prezența familiei regale, regența, guvern, ș.a., la toamnă." ( Dr. Eugeniu I. Munteanu )


Statuia MS. Regele Ferdinand.
A fost ridicată în anul 1926.
Statuia MS. Regele Ferdinand.
A fost ridicată în anul 1926.

În anul 1936 pe acest loc a început construcția bisericii ortodoxe "Sf. Mihail și Gavril".
Statuia MS. Regele Ferdinand.
A fost ridicată în anul 1926.

În anul 1936 pe acest loc a început construcția bisericii ortodoxe "Sf. Mihail și Gavril".

Punerea pietrii fundamentale a monumentului M.S. R. Ferdinand I. la Orăștie
În ziua înălțării Sf. Cruci, la orele 11 și jumate, în fața autorităților civile și militare, s'a celebrat "Serviciul punerii petrii fundamentale" de către dl protopop Domșa înconjurat de cler, iar răspunsurile au fost date de "corul mixt" al Orăștiei, de sub conducerea dlui prof. Prația.
Actul comemorativ și al donatorilor, a fost cetit de dl Aron Demian, dir. liceului "Aurel Vlaicu".
Punerea pietrii fundamentale s'a făcut într'un cadru modest și fără zgomot, dar ridicarea Monumentului Celui dintâi Rege al tuturor Românilor, este o faptă cât se poate de instructivă, lăudabilă și pentru înfăptuirea ei, meritele se reduc la inimosul Colonel Aritonovici și a celor foarte puțini, cari i-au dat ajutor. Laudă deci lor.
(Clujul Românesc, anul V, nr. 37-38, pagina 2, 18 septembrie 1927)

1928
La comanda Regimentului 92 de Infanterie este numit colonelul Nicolae Macici. La Orăștie se căsătorește cu Ileana Dobo, fiica doctorului Romulus Dobo.

1929
Se înființează Cooperativa "Digitalis" din inițiativa farmacistului Endre Faragó și a profesorului Samoilă Ciumașiu, cooperativă a cărui scop era cultivarea, colectarea, prelucrarea și valorificarea plantelor medicinale din care se extrăgeau diferite preparate farmaceutice. În 1956 cooperativa își schimbă denumirea și devine Întreprinderea de Plante Medicinale, pentru ca mai apoi să devină PLAFAR.

Are loc dezvelirea statuii Regelui Ferdinand din Orăștie. A fost amplasată în piața centrală a orașului, pe locul unde acuma este biserica ortodoxă "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril".
Scrisori din Orăştie.
O mare sărbătoare a românismului: desvelirea statuiei Regelui Ferdinand I, la Orăştie. Marile Festivităţi.
Ardealul şi tara întreagă a sărbătorit în Dumineca trecută desvelirea monumentului desrobitorului Rege Ferdinand I ridicat la Orăştie.
Statuia dela Orăştie este încă o dovadă de recunoştinţă a românilor descătuşaţi de dincoace de munţi, faţă de Dinastia liberatoare.
Ridicat la iniţiativa unui ofiţer din vechiul Regat — colonelul A. Aritonovici — şi cu contribuţia materială a orăştienilor şi hunedorenilor în fruntea căror sta d. ministru Aurel Vlad, monumentul marelui Rege cimentează desăvârşit solidaritatea de sânge dintre fraţii liberi de ieri cu fraţii liberaţi de astăzi.
Sculptorul Ionescu-Varo a izbutit să transpue perfect în bronz caracteristicile Suveranului, care în 1926 a pozat însuş, încât statuia, îţi dă impresia vie a regelui Ferdinand I.
La sărbătoarea măreaţă şi senină de Duminecă au luat parte oaspeţii cei mai iluştri: M. Sa Regina Maria, Eliabeta a Greciei, A. A. L. L. R. R. Principesele Elena-mamă şi Ileana, principele-regent Nicolae, înaltul Regent C. Sărăţeanu, d. general Presan, dd. prim-ministru Iuliu Maniu, miniştrii Aurel Vlad, Pan. Halippa, general Cihoski, subsecretar de Stat A. Dobrescu, Şt. Cicio Pop preşedintele Adunări Deputaţilor, Traian Bratu preşedintele Senatului, I. P S. S. Mitropolitul Nicolae Balan de la Sibiu, Cimponeriu prefectul județului Hunedoara, numeroşi parlamentari dintre cari amintim pe dd Gh. Crisan, Vl. Ghidionescu, Băran, Bogos, Iacobescu, Breban, Popescu Gruia, Popescu-Zorica.
Autorităţile bisericeşti, civile şi militare au fost reprezentate prin delegaţi.
La ora 10 a. m. a sosit trenul regal întâmpinat fiind la gară de toţi cei mai sus amintiţi.
Muzica a intonat Imnul Regal. Festivităţile din piaţa Orăştiei s'au început la ora 10,30 a. m. O mulţime imensă de pe la sate mai ales, popula piaţa şi străzile învecinate.
I. P. S. S. Mitropolitul Bălan înconjurat de un grup de preoţi a făcut cuvenitele rugăciuni, după cari vălul de tricolor a fost tras de pe statuia regală.
Au urmat o serie de discursuri prin care s'au preamărit personalitatea Regelui Ferdinand I, rolul său de liberator şi s'a subliniat durabilitatea pentru eternitatea a moştenirii lăsate de El.
Cel dintâi a vorbit mitropolitul Bălan, după care rând pe rând iau cuvântul colonelul Aritonovici înviţiatorul monumentului care îl predă primăriei Orăştie, primarul I. Branga care făgădueşte că va păstra statuia ca pe cea mai nepreţuită podoabă a oraşului şi ţinutului, general Cehoskii ministru de război, Aurel Vlad ministru de industrie şi comerț, Alexandru Lapedatu în numele Academiei Române, N. N. Sâveanu din partea liberalilor, dr. N. Lupu pentru gruparea sa, iar la urmă studenta Ileana Dobo a recitat cu multă artă o cedă Regelui liberator, iar elevul de şcolă primară Mircea Ionescu Varo, a declamat bine poezia "Marelui Rege" de Mircea Rădulescu.
După acestea urmează defilările şcolilor satelor cu fanfare, căluşeri, banderii de călareți, ţărance frumoase, ţărani voinici în portul lor sărbătoresc şi naţional nealterat, carele alegorice ce reprezentau toate îndeletnicirile de pe cuprinsul întinsului judeţ al Hunedoarei.
Cu toţii au manifestat foarte intuziast Regenţei şi guvernului pentru membrii dinastiei, ora 1 d. m. festivităţile din piaţă au luat sfârşit. La 2 d. m. după plecarea Familiei Regale s'a ţinut un banchet cu peste 200 invitaţi, unde s'au ţinut toasturi de către d. Iuliu Maniu preşedintele Consiliului de miniştri care a închinat pentru M. S. Regele Mihai I, închinând apoi şi d. colonel Aritonovici pentru d. prim-ministru Iuliu Maniu, Ştefan Cicio Pop preşedintele Camerii pentru armata glorioasă, Damian directorul liceului "Aurel Vlaicu" pentru mitropolitul Bălan, generalul Mihăescu pentru d. Cicio-Pop şi Iuliu Maniu dr. Lupu pentru dnii ministru Vlad şi păr. I. Moţa. Aurel Vlad pentru sculptorul Ionescu-Varo iar părintele Moţa pentru toţi oaspeţii.
Banchetul s'a terminat la ora 5 d. m.
Festivităţile de Duminică au lăsat o neuitată impresie între participanţi şi poporul din aceste părţi.
( Chemarea Tinerimei Române. Anul IV, nr. 40, Cluj Duminecă 24 Noembrie 1929, pag. 3 )

1930
Regele Carol al II-lea, însoțit de Iuliu Maniu ca premier și câțiva membri ai guvernului fac o vizită la Cetățile Dacice din Munții Orăștiei. La întoarcere iau masa la restaurantul "Central" din Orăștie. Un cuvânt de bun sosit din partea localnicilor prin dr. Aurel Vlad și profesorul Aron Demian.
Petru Baciu în "Palia Express", anul VIII nr. 32(208) 21-27 august 2003

Populația totală a Orăștiei număra 7337 locuitori din care 3781 bărbați și 3556 femei.

La 16 iunie 1930 se naște actorul Ion Siminie.

1931
Jean Bărboi construiește un planor de tipul "Mead Challenger" cu care zboară la Orăștie.

1932
Cornel Masticiu din Orăștie brevetează un nou tip de parașută înregistrată la OSIM cu nr. 21182/1932.

Primul cinematograf cu sonor din oraș este al lui Oscar Schuleri. Până atunci sonorul era asigurat de doamna Gizi care cânta la pian. (???)

1934
La 29 aprilie 1934 se naște Földes László.

1936
Într-o zi de târg, (13 iunie) câţiva membri ai organizaţiei locale a "Frontului Românesc" împreuna cu legionari, au aprins în Piaţa Regina Maria, lângă statuia Regelui Ferdinand I, toate ziarele considerate iudeo-comuniste, ca semn de protest împotriva presei înstrăinate şi a campaniei acesteia la adresa liderilor români naţionalişti.

Începe construcția bisericii ortodoxe cu hramul "Sf. arhangheli Mihail și Gavril". Proiectant: arhitect G. Cristinel, execuția ing. Tiberiu Eremia, pictura D. Belizarie.

Orăștia are 6857 locuitori.
(Oct. Floca, Dr. V. Șuiaga - Ghidul județului Hunedoara - 1936)


Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" în timpul construcției"
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" în timpul construcției"

1939
Se începe construcția bisericii greco-catolice cu hramul Sf. Nicolae (azi biserica ortodoxă - parohia III). Este o construcție în stil bizantin; arhitect: Ilie Ciurdărescu; sculptor Aurel Pop; pictor iconostas I. Nițulescu.

1940
Regele Mihai, în drum spre Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, poposește o noapte în Orăștie, unde e găzduit în locuința lui Aron Demian de la liceu.
Petru Baciu în "Palia Express", anul VIII nr. 33(209) 28 august - 3 septembrie 2003


Regele Mihai în timpul vizitei la Orăștie.

6 Noemvrie 1940.
După ce pe toate întreprinderile evreești din Orăștie (jud. Huniedoara), au fost placardate inscripții cu textul: "Atențiune! Prăvălie jidovească. Creștinii nu intră!"; legionarii Olariu Ioan, Terne Petru și Ciurdărescu, însoțiți de un gardian public, au închis următoarele magazine: Ludwig Mahler, Grünfeld Simion, Manghel Wilhelm, Nicolae Rosenfeld, Igner Samuile, Igner Desideria și Benea Carol. Tuturor li s'a pus în vedere că în termen de 15 zile trebue să vândă întreprinderile unui cumpărător etnic român, ba chiar s'a precizat că trebue să vândă numai cumpărătorilor legionari.
A doua zi organele de urmărire fiscală au sechestrat o parte din mărfuri pentru asigurarea plății impozitelor pe trimestrul Ianuarie-Martie 1941.
Toți locuitorii evrei din Orăștie au fost somați de o comisie legionară, ca până la 1 Decembrie 1940 să părăsească orașul.
Rezultatul acestei acțiuni a fost că în intervalul 6-25 Noembrie, 8 din cei 14 comercianți evrei din Orăștie au vândut întreprinderile. Prăvăliile acestora au fost redeschise. Faptele fiind reclamate Direcțiunii Generale a Siguranței Statului de către Federația Uniunilor de Comunități Evreești, s'a ordonat o anchetă care a fost făcuta la 25 Noembrie de către Prefectul județului, conducătorul din umbră al întregei acțiuni. Anchetatorul a dojenit pe evrei că s'au plâns la București, a cerut tuturor declarațiuni că nu au nimic de reclamat și a smuls celor 6 negustori care încă nu au lichidat avutul, făgădueli, consemnate în proces verbal, că vor vinde totul imediat. Magazinele lor au rămas închise. Paralel cu acțiunea de jaf a avutului comercial, poliția legionară a confiscat toate aparatele de radio aflate în posesia evreilor Albert Rubinștein, Ludwig Mahler, Grünfeld Simion și Roth Desideriu.
(Cartea neagră. Fapte și documente. Suferințele evreilor din România 1940-1944. pag. 121-122. Autor: Matatias Carp. Atelierele grafice SOCEC & CO. S.A.R. București 1946.)

La 21 noiembrie începe să funcționeze spitalul din Orăștie. A fost înființat de Dr. Dominic Stanca (refugiat de la Cluj după cedarea Ardealului în urma Dictatului de la Viena). Spitalul începe să funcționeze, în clădirea fostului colegiu "Kun" din centrul orașului, cu 120 de paturi repartizate în 2 secții: secția boli interne cu 60 de paturi sub conducerea medicului primar director Dr. Dominic Stanca și secția chirurgie cu 60 de paturi condusă de medicul primar Dr. Ioan Bârcă.
(Orăștie - Enciclopedie - 2001, Coordonator: Petru Baciu)

Moare părintele Ioan Moța.

Comunitatea luterana are 906 membrii.

1941
Populația totală a Orăștiei număra 9751 locuitori.

1942
Pe 24 februarie 1942 autoritățile române au închis Casina Maghiară din Orăștie.
(preluat din http://balogh.adatbank.ro/?index=intezmeny=49=Magyar%20Casino%20(Szászváros))

1943
Au loc recrutări pentru armata germană.
Prima recrutare în acest puternic centru german din județ, a avut loc în zilele de 1 și 2 Mai 1943, prezentându-se 59 sași din orașul Orăștie, din care au fost recrutați 57 (din care 32 au fost propuși pentru SS). A doua recrutare (tot pentru teritoriul orașului Orăștie) a avut loc la 29 Mai 1943, comisia funcționând la Hotelul Transilvania, ocazie cu care s-au prezentat 37 sași. A treia recrutare (pentru teritoriul rural din jurul Orăștiei) s-a desfășurat la 22 Iunie 1943, fiind recrutați 24 (conform altui document cca. 27) sași din comuna Aurel Vlaicu. Atitudinea populației vârstnice nu era favorabilă acestei acțiuni, după cum rezultă din adresa 2511S/16.7.1943 a Poliției Orăștie:
Bătrânii, care de la început au fost contra partidului [nazist, n.a.] pentru metodele sale care tindea să elimine pe bătrâni, ca învechiți în rele, reproșează tineretului că soarta ce-o așteaptă, singuri și-au creat-o ca fiind lipsit de experiență și impresionat de rezultate trecătoare [se referă evident la atitudinea aventurieră a celor ce s-au oferit voluntari pentru SS, atitudine pentru care majoritatea celor ce s-au întors în România vor plăti greu după război, n.a.].
(Grecu Dan - Înrolarea etnicilor germani în unități SS, 1939-1943, http://membres.multimania.fr/dgrecu/Volksdeutsche.html)

1945
La 2 septembrie este inaugurată biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril".
Sfințirea locașului s-a făcut în prezența Î.P.S. Mitropolit Nicolae Bălan și al șefului guvernului dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Constantinescu-Iași. Au mai participat reprezentanți ai presei din America, Turcia, Egipt. Costul total al Bisericii s-a ridicat la 12 milioane lei.

1947
Este desființat "Corpul Pompierilor Voluntari".

"Unitatea de Pompieri Militari" și "Corpul Pompierilor Voluntari din Orăștie" în anul 1947

1948
La 11 iunie are loc naționalizarea următoarelor:
- Banca "Ardeleana".
- Fabrica "Astra".
- Fabrica de cărămidă și țiglă a lui Wegener.
- Cooperativa "Digitalis".
- Fabrica de încălțăminte "Ardealul".

La 11 iunie 1948 este naționalizată blănăria "Ioan Secheli", aceasta numindu-se în continuare "Blănăria Secheli Naționalizată". Într-un proces verbal din același an apare și sub denumirea "Fabrica Vidra".
(ORăȘTIE - Enciclopedia - Prof. Petru Baciu, pag. 148)

Reforma învățământului din acest an desființează liceul "Aurel Vlaicu". Între 1948-1954 în clădirea liceului a funcționat Școala Profesională Chimică. Din păcate în această perioadă este distrusă în mod deliberat biblioteca liceului care însuma 25.000 volume.

Populația totală a Orăștiei număra 8817 locuitori. 2,9% din populația județului Hunedoara.

1949
Este arestat Dr. Aurel Vlad în vârstă de 74 de ani, pentru vina de a fi fost membru al Consiliului Dirigent și ministru în guvernul național-țărănist. A murit pe 2 iulie 1953 în închisoarea de la Sighet.

Alexandru Theodor Cisar, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de Bucureşti, a fost internat cu domiciliu obligatoriu în perioada 1949-1953 la mănăstirea franciscană din Orăştie, de unde, în octombrie 1952 şi iunie 1953, cu aprobare specială din partea statului comunist, s-a putut deplasa la Alba-Iulia pentru hirotoniri de preoţi.
(ITRC: jubileu 125 ani! - Ep. Alexandru Theodor Cisar)

1950
La 3 noiembrie 1950 moare la Orăștie Otto Piringer din cauza unui atac de apoplexie. A fost scriitor al dialectului săsesc din Transilvania, filolog, teolog, preot, rector al liceului din Agnita.

1951
La 29 aprilie 1951 se naște sculptorul Petru Stoicu.

La 29 aprilie 1951 se naște graficianul și pictorul Iosif Stroia.

1952
Din inițiativa unui grup de localnici entuziaști, în luna mai a anului 1952 s-a înființat muzeul. Azi "Muzeul de Etnografie și Artă Populară".

Se înființează "Centrul de radioficare Orăștie" cu 1600 de abonați.

1954
Este reînființat liceul sub numele "Școala Medie Mixtă Orăștie". În 1957 va căpăta denumirea de "Școala Medie "Aurel Vlaicu".
A fost înființată Casa Pionierilor, având ca principal obiectiv organizarea timpului liber al pionierilor.

Se construiește stadionul "Dacia" cu teren de fotbal, tribună cu peste 1000 de locuri, pistă de atletism, popicărie, vestiare, baie pentru sportivi.

Stadionul "DACIA" în timpul construcției.
Stadionul "DACIA" în timpul construcției.

1956
Populația totală a Orăștiei număra 10.488 locuitori.

1957
Orașul avea 10486 locuitori.
(Regiunea Hunedoara - Ghid turistic, 1957, Autor: Octavian Floca)

1958
A luat ființă "Autobaza Orăștie" cu un parc de 11 autobuze ce deserveau la început 6 trasee.

1960
Populația totală a orașului număra 11.726 locuitori.

1966
În luna octombrie Nicolae Ceaușescu vizitează Orăștia și ține o cuvântare în piața centrală a orașului.

Populația totală a orașului număra 12.822 locuitori.

7 - 8 octombrie 1966
Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Hunedoara (Orăștie)

Sursa: Fototeca online a comunismului românesc.
Cota arhivistică 618/1966

1968
Populația orașului numără 13.457 locuitori. 2,7% din populația județului.
(Colecția "Județele Patriei - HUNEDOARA - Monografie, Editura Sport-Turism, 1980")

1970
Populația totală a orașului număra 14.307 locuitori.
La 11 septembrie 1970 se naște politicianul român Dan Motreanu.

1972
În iulie 1972 orașul avea 14.679 locuitori.

1973
Populația totală număra 14.994 locuitori.

1974
Orașul sărbătorește 750 de ani de la prima atestare documentară.
În 29 septembrie este dezvelită lucrarea sculpturală "PALIA", concepută de către sculptorul orăștian Nicolae Adam. Nefiind gata la timp, la 29 septembrie a fost expusă o copie în ghips a monumentului. Lucrarea în marmură a fost sculptată de către Ion Scânteie și instalată pe poziția unde o putem admira și astăzi în anul 1975.
Tot atunci sunt dezvelite busturile: Decebal, Aurel Vlaicu, Petru Groza.

1974 - Monumentul "PALIA".
Prima variantă realizată din ghips.
În spate se observă Complexul Comercial "PALIA" în timpul construcției.
1974 - Monumentul "PALIA".
Prima variantă realizată din ghips.
În spate se observă Complexul Comercial "PALIA" în timpul construcției.
Monumentul "PALIA"
[ianuarie 2009]
Monumentul "PALIA"
[ianuarie 2009]

1976
Moare Dominic Stanca: poet, prozator, dramaturg și actor, considerat "Cronicarul Orăștiei Ardelene".

1978
Orașul are 18.793 locuitori. 3,6% din populația județului.
(Colecția "Județele Patriei - HUNEDOARA - Monografie, Editura Sport-Turism, 1980")

1980
La 17 aprilie are loc la cinematograful "Patria" din Orăștie premiera de gală a filmului românesc în culori "Aurel Vlaicu" realizat de Mircea Drăgan, o producție a Casei de Filme Cinci, după scenariul Eugeniei Busuiocianu. Au participat la premieră: regizorul Mircea Drăgan, Gabriel Oseciuc (interpretul lui Aurel Vlaicu), Ioana Drăgan. În aceeași seară s-a prezentat filmul și în satul Aurel Vlaicu.
Premiera națională a filmului "Aurel Vlaicu" a avut loc înainte cu doi ani, la 12 aprilie 1978.

1982
Se sărbătorește centenarul nașterii aviatorului Aurel Vlaicu.
Participă la serbări: cosmonautul Dumitru Prunariu, istoricul H. Daicoviciu, scriitorul Ion Dodu Bălan, prof. C-tin. Gheorghiu, fiica lui Ion Vlaicu: Aurelia Vlaicu.

La 15 octombrie se inaugurează noul loc al școlii Generale nr. 1 Orăștie, construcție realizată cu sprijinul tovarășului Radu Bălan.

1989
22 decembrie - Revoluția din Decembrie la Orăștie.
Un grup de angajați ai "PLAFAR" au fost primii în oraș care au luat atitudine fermă față de regimul comunist. În fruntea angajaților s-a aflat inginerul Gheorghe Gârjob care s-a opus măsurilor luate împotriva "huliganilor" de la Timișoara.
Se instituie o nouă conducere a orașului formată din revoluționari.

1993
Se reînființează despărțământul Astrei în Orăștie. La 25 - 26 septembrie, a 89-a Adunare Generală a Astrei marchează 80 de ani de la Adunarea din 1913.

1997
În luna mai se organizează prima ediție a "Maialului Orăștian", care va deveni o sărbătoare de suflet a locuitorilor acestei zone.

1995
Prin legea nr. 11 din 18 ianuarie 1995 orașul este ridicat la rangul de municipiu.

La 29 aprilie are loc ceremonia prin care orașul Orăștie este ridicată la rang de municipiu.

Comunitatea luterana are 125 membri (31 decembrie 1995).

1996
Apare ziarul "Palia Express", director: N. Brânduș, redactor șef Ioan Vasiu, secretar: Petru Baciu, fotoreporter: Alexandru Cazan.

În ziua de 28 mai își începe activitatea "Radio Color" care emite pe frecvența FM 90,3 MHz.

Se reînființează Reuniunea Meseriașilor Români.

1999
15 decembrie - Fundația "Dacia Revival" și Radio Color Orăștie organizează lansarea cărții "Noi nu suntem urmașii Romei" de Dr. Napoleon Săvescu.

2000
4 iunie - este pusă piatra de temelie a bisericii greco-catolice "Sf. Ilie Tezviteanul" de către Preasfințitul Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj. Lucrările au fost începute pe vremea pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, în 22 noiembrie 2000.

În luna iulie apare "Buletinul informativ al Consiliului Local și al Primăriei Municipiului Orăștie", serie nouă, editat de Despărțământul ASTRA Orăștie.

15 septembrie - Școala Generală Nr. 1 Orăștie devine Școala Generală "Dr. Aurel Vlad".

2001 - Se începe construcția bisericii ortodoxe cu hramul "Sf. Gheorghe"
- sfințirea pietrei de temelie: 18.08.2001
- data începerii construcției: 14.11.2001
- proiectant general: S.C. ARMANI PROIECT S.R.L
- constructor: S.C. HERDAN CONSTRUCT S.R.L
- arhitect: Ardelean M.N.
- ctitor: Depcea Dorel Ioan
- beneficiar: U.M. 0812

18 august - a fost dezvelit la Orăștie primul monument închinat regelui dac Burebista.
- inițiativa ridicării monumentului aparține dr. Napoleon Săvescu.
- monumentul a fost realizat de o echipă condusă de sculptorul Ion Bolborea.
- finanțatori: Napoleon Săvescu, George Păunescu, Ovidiu Golea, Nick Stoian.


Statuia lui Burebista
Statuia lui Burebista
Statuia lui Burebista
Statuia lui Burebista

2002
27 iunie - Orăștia primește "Diploma Consiliului Europei" - 2002.

13 octombrie. Moment festiv la Orăștie, prilejuit de inaugurarea Ansamblului de artă ambientală "Izvorul de aur al dacilor", lucrare realizată de sculptorul Nicolae Adam.
(Buletinul informativ al primăriei municipiului Orăștie, anul V nr. 10(42), octombrie 2002)

15 decembrie - La Orăștie se organizează ediția I-a a Festivalului-concurs al interpreților cântecului popular românesc "TUDORICĂ MUNTEAN"

La rencesământ sunt înregistrați 21254 locuitori din care:
- 20545 români
- 559 maghiari
- 938 țigani
- 111 germani
- 26 alte naționalități
Dupa religie:
- 20056 ortodocși
- 335 romano-catolici
- 242 greco catolici
- 274 reformați
- 93 evanghelici
- 1 unitarian
- 65 baptiști
- 828 penticostali
- 22 adventiști
- 6 creștini după Evanghelie
- 6 mozaici
- 173 altă religie
- 52 fără religie
- 26 nedeclarați
Dupa sex:
- 51,76% femei
- 48,24% bărbați

Sărbătoarea dacilor - 1 iulie 2007
1920 de ani de la urcarea pe tron a marelui rege Decebal.

2007
1 iulie are loc "Sărbătoarea dacilor". Se aniversează 1920 de ani de la urcarea pe tron (87 A.D.) a regelui dac Decebal.
Are loc inaugurarea oficială a monumentului "Semn dacic", lucrare a sculptorului Nicolae Adam. Monumentul a fost amplasat la intrarea in oraș (pe DN7) pe locul numit "Hula Turdașului". Monumentul reprezintă un falx (sabie dacică) gigantic, de 3.5 metri înălţime, făcut din bronz şi alamă, e aşezat pe un soclu de 2.5 metri, din armătură cu fier beton, pe care stă scris că monumentul e ridicat în memoria lui "Decebalus". Costurile au fost de aproximativ 80.000 de lei, însă aproximativ 80 la sută din sumă a provenit din sponsorizări venite de la câteva firme private, majoritatea din Orăştie.
Organizatori: Primăria Municipiului Orăștie, Consiliul Local al Municipiului Orăștie, Casa de Cultură "Alexandru Grozuță", Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie.
Parteneri media: 90,3 FM Radio Color, revista "Dacia Magazin".

2011
13 octombrie 2011 are loc colocviul: "Arta. O alternativa la televizor".
14 octombrie 2011 are loc lansarea cărții "Dominic Stanca - Studiu monografic". Autor: Livia Ciupercă, Editura Universalia.
9 noiembrie - Casa de Cultură se organizează ediția X-a a Festivalului-concurs al interpreților cântecului popular românesc "TUDORICĂ MUNTEAN"




  • Comentarii
  • Comentarii pe Facebook
  • Statistici

Traian Popescu
2013-11-07 11:30:26

1864 A luat ființă la Orăștie Fabrica de spirt \"Friedrich Schuleri\". Până în 1920 a aparținut patronului Friedrich Schuleri după care a devenit societate pe acțiuni. Fabrica a funcționat până în 1948, când a fost naționalizată. Comentariu: Fabrica de Spirt Friedrich Schuleri a devenit societate pe actiuni la 1 octombrie 1917 (nu in 1920):\"Friedrich Schuleri Aktirngesellschaft\"/\"Schuleri Frigyes részvénytársaság\"
Adrian
2013-11-10 17:06:49

Mulțumesc pentru corecturi. O să modific cât de curând posibil. De unde aveți datele?
Mihai
2016-06-18 09:08:40

bun articol
Birlea Lucian
2016-11-25 00:23:37

1986 darea in folosință a Spitalului Nou sub conducerea Dr .Ioan Ivascu 2002 demararea proiect SMURD Dr Dan Sechi împreună cu subsemnatul 2005 Înființarea Compartimentului de Primire Urgențe 2005 Obtinerea fondului de investiție pentru Compartimentul de Primire Urgente 2005 Finalizarea si demararea SMURD Orăștie
Florin J.
2017-03-23 04:15:04

Impresionantă această cronică a Orăștiei. Dacă ar fi după mine și aș aș fi unul dintre diriguitorii urbei aș propune CL alocarea de fonduri anuale pentru îmbogățirea cronicii existente și continuarea cronologiei. Cred că ar fi multe de pus care au contribuit cumva la dezvoltarea sau declinul Orăștiei de-a lungul timpului până în prezent. Sunt importante toate evenimentele consemnate din istoria municipiului nostru. Ele pot fi folosite pentru a cerceta motivele pentru care Orăștia în anumite perioade istorice s-a dezvoltat sau a suferit un declin din cauze externe sau interne: sociale, economice sau politice. Pe de altă parte aș cere bibliotecii municipale înființarea unei secțiuni de documentaristică (resurse tipărite dar și electronice) numai pentru a pune la dispoziție tuturor celor care doresc să-și înțeleagă rădăcinile, documente (originale sau copii - pe suport tipărit sau electronice) strânse din istoria Orăștiei.

2017-04-24 20:53:33


prince rodriguez
2017-07-04 08:54:10

UN CALEA PENTRU LIBERTATEA FINANCIARĂ PENTRU OAMENIA rodriguezcourservices@gmail.com Bună ziua tuturor în acest forum, sunt Joyce Acklin din 937 Stratford Park Austin, IN, SUA și doresc să utilizez acest mediu pentru a-mi exprima recunoștința PRINCE RODRIGUEZ, CEO al RODRIGUEZ LOAN COMPANY, pentru îndeplinirea promisiunii sale prin acordarea unui împrumut, Într-o situație financiară și necesară refinanțării și plății facturilor, precum și înființarea unei afaceri. Am încercat să caut împrumuturi de la diverse firme de împrumut, atât organizații private, cât și organizații corporative, dar niciodată cu succes, iar majoritatea băncilor mi-au refuzat cererea de credit. Dar, așa cum ar fi Dumnezeu, am fost introdus de un prieten pe nume Dianne Faulkner la RODRIGUEZ LOAN COMPANY, care mi-a confirmat, de asemenea, că a obținut și un împrumut de la ei. Într-o încercare de a rezolva situația actuală, am luat legătura cu compania prin e-mail rodriguezcourservices@gmail.com și am fost supus procesului de obținere a unui împrumut din partea companiei, spre cea mai mare surpriză în 48 de ore, la fel ca prietenul meu Dianne A acordat de asemenea un împrumut de 125.000 de dolari; Deci, sfătuiesc tuturor celor care știu pe cineva care dorește un împrumut ", dacă trebuie să contactați orice firmă cu privire la asigurarea unui împrumut online cu dobândă scăzută de 2% și planuri de rambursare mai bune, vă rugăm să contactați RODRIGUEZ LOAN COMPANY. El nu știe că fac asta, dar din cauza bucuriei din mine, sunt atât de fericită și doresc să-i las pe oameni să știe mai multe despre această mare companie care dă cu adevărat împrumuturi, este rugăciunea mea ca DUMNEZEU să le binecuvânteze mai mult ca Au pus zâmbete pe fețele oamenilor. Puteți să le contactați prin e-mail la rodriguezcourservices@gmail.com
Wulan Sari
2017-08-05 13:09:29

Buna, Numele meu este Wulan Sari de Hunedoara in Romanan Vreau sa stii ca nu sunt creditor este doamna Loana George, care ma ajutat cand eram o victima a fraudei in mainile creditorilor falsi. Am pierdut aproximativ 45.000 de euro. Pentru că aveam nevoie de un capital de 200.000 de euro. Aproape că am murit, nu aveam unde să merg. Afacerea mea a fost distrusă și în acest proces mi-am pierdut fiul. Nu am putut să stau așa ceva din nou. În ianuarie 2017, un prieten mi-a prezentat o creditoră bună, doamna Loana George, care în cele din urmă mi-a ajutat să obțin un împrumut de la o companie bună și mi-a prezentat-o ​​pe CEO GARANTY TRUST LOAN și am aplicat pentru 150.000 €. Glumă și o fraudă, dar am primit împrumutul meu în mai puțin de 24 de ore doar 2% fără garanții. Sunt foarte fericit pentru că am fost salvat de la a deveni săraci la cineva din Hunedoara în Romanan agian, așa că am sfatuiesc toți oamenii de aici care au nevoie de împrumuturi pentru a contacta doamna Loana George prin e-mail loanageorge11@gmail.com și vă pot asigura că veți primi Împrumut fără pedeapsă regret, pentru că așa am primit împrumutul meu de la Loana George o femeie de cuvinte sunt bine, deci poți ajunge la ea prin e-mail: loanageorge11@gmail.com: Mulțumesc

2017-10-15 16:23:30


Puteți folosi tag-urile HTML bold, italic, underline.
Comentariile care conțin: insulte, atacuri la persoană, chestii rasiste sau alte mizerii, vor fi șterse. De asemenea îmi rezerv dreptul de a șterge comentariile care îmi displac.

Numele:

E-mail (nu va fi publicat):

Website (nu este obligatoriu):

Mesaj:

Încă nu este implementat.