Orăştie. Istoria oraşului. Cronologie.

secolele VIII - IX - pe locul unei vechi mlaştini, azi vechiul centru al oraşului, a apărut o aşezare umană. Peste această aşezare, în secolul al X-lea a fost construită o fortificaţie cu val de pământ şi palisadă de lemn.

secolul IX - provenind din secolul IX au ramas urmele unor populaţii moraviene (slavi din vest). Este vorba de o necropola "Dealul Bemilor X8". Mormintele din această necropolă se remarcă prin orientarea pe direcţia V-E şi prezenţa unui inventar funerar bogat: podoabe din bronz, argint şi ceramică. Orizontul cultural Ciumbrud reprezintă dovada arheologică a prezenţei slavilor creştinaţi pe teritoriul Transilvaniei.
( Contribuţii la istoria spaţiului românesc în perioada migraţiilor şi evul mediu timpuriu (secolele IV-XII) - Ioan Marian Ţiplic )

secolele XI -XII - a fost construit primul edificiu de cult creştin din piatră - Rotonda de la Orăştie. Este vorba despre o capelă circulară cu o vechime estimată la 1000 de ani. Probabil era folosită doar de familiile nobiliare care dominau la acea vreme, ca influenţă, zona Orăştiei. În apropiere există o construcţie asemănătoare, provenind din aceeaşi perioadă - Rotonda de la Geoagiu.
O reconstituire 3D a rotondei de la Orăştie puteţi vedea aici http://arheologie.ulbsibiu.ro/membri/maria/orastie%20virtual.htm.

1105 - În suita primei cruciade vine Anselm von Braz "liber de liberis genitus", castelanul din Logne, conte ministerial valon. Karl Kurt Klein presupune - fără a putea dovedi - că el s-a mutat cu toţi fii şi urmaşii în regiunea Orăştiei de azi.
(Thomas Nägler - Aşezarea saşilor în Transilvania)

1200 - După tradiţia cronicărească din Transilvania este anul în care Orăştia începe să se înconjoare cu ziduri de piatră. Ulterior acţiunea a fost abandonată din cauza condiţiilor nefavorabile.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1206 - Într-o diplomă emisă de regele Ungariei Andrei al II-lea, Romos - sat în apropierea Orăştiei, este atestat între primele trei sate din Transilvania unde au fost primiţi colonişti germani "primes hospites regni" (alături de Ighiu şi Cricău).

Regele Ungariei Andrei al II-lea
şi Regina Gertrude von Andechs-Meranien

1224 - Diploma regelui Ungariei Andrei al II-lea, care confirmă înnoirea privilegiilor acordate saşilor de aici de către înaintaşul său regele Geza al II-lea. În acest act se menţionează că tot poporul de la Orăştie (Waras) la Baraolt (Boralt), inclusiv ţinutul secuilor dintre Sepsi şi Draas, să formeze o comunitate sub autoritatea aceluiaşi jude.
Diploma aceasta recunoaşte prezenţa aici a unei populaţii autohtone româneşti (blachi) şi pecenege (bisseni). Se atestă că folosirea pădurilor şi a apelor se va face în comun cu românii şi pecenegii.

Oraşul se bucură de o serie de privilegii recunoscute de regalitatea maghiară. Era condus de un sfat ce se va numi mai târziu magistratură şi care avea în frunte un jude regal (iudex regium), ajutat de un număr de 12 juraţi (cives jurati) aleşi din rândul meşteşugarilor şi comercianţilor locali înstăriţi.
(Anton Dörner, Ionaş Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăştie 775)

1239 - Anul de întemeiere probabilă a conventului bisericii franciscane din Orăştie.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1241 - Are loc invazia mongola a Europei.
O coloană mongolă, sub conducerea lui Büri, intră în Transilvania pe Valea Oltului, pe la Făgăraş, în direcţia Sibiului care este cucerit pe 11 aprilie. În continuare sunt devastate scaunele Miercurii Sibiului (Ruzmargt), Sebeşului (Mühlbach) şi Orăştiei (Broos). Mongolii ajung la Cenad pe 25 aprilie. Rezultă ca Orăştia a fost devastată la o dată aflată undeva între 11 şi 25 aprilie
Imaginea aşezărilor şi oraşelor distruse de invazia mongolă poate fi lesne înţeleasă din descrierea plină de dramatism făcută de călugărul Rogerius de Apulia (Ruggero di Puglia) oraşului Alba Iulia: … nu am putut găsi nimic altceva afară de oasele şi capetele celor ucişi, precum şi zidurile dărâmate şi risipite ale bisericilor şi palatelor, pe care le stropise sângele creştinesc vărsat cu îmbelşugare.
Posibil de aici să se fi păstrat în memoria populară expresia: Lua-te-ar Hantătarul.
(Un vârf de suliţă inedit pentru Transilvania - Costin-Daniel Ţuţuianu, APULUM - Buletinul Muzeului Regional Alba-Iulia)

În viitor, regele Ungariei Béla al IV-lea, va popula regiunea cu noi colonişti.

1309 - Oraşul are circa 1600 locuitori.

Creşterea demografică determină aşezarea călugărilor Ordinului Franciscan în oraş, care construiesc o biserică pe locul actualei mănăstiri.

1324 - Regele Carol Robert de Anjou înştiinţează Orăştia că va fi ridicată la rangul de oraş.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1334 - Preotul Ioan (Iohannes Sacerdos), colectorul dărilor din decanatul din Orăştie (de Warasio), face un recensământ după "fumuri". Sunt atestate 344 fumuri şi baia publică, patru locuinţe de călugăriţe şi preotul Nicolae (Nikolaus). De asemenea sunt atestaţi prima dată saşii în Pricaz (Purkaz).
(Monografia satului Pricaz - Igreţ Viorel)
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

Documentele semnalează două şcoli săteşti şi în mediul saşilor din zona Orăştiei.

1344 - Cea mai veche atestare documentară a hramului "Sfântul Nicolae" pentru biserica din Orăştie.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1349 - Într-un document emis la Sibiu, este pomenit pentru prima dată Scaunul Orăştiei (de sede Waras).
(Das Kirchenkastell in Broos)

Scaunul Orăştiei
( imagine preluată din http://ro.wikipedia.org/wiki/Scaunul_Orăştiei )

1364 - Sunt colonizaţi saşi în Căstău (Kastendorf).

1367 - Cea mai veche atestare a funcţiei de jude regal al Scaunului Orăştian, ea fiind o consemnare dintr-o scrisoare a vicarului general al Arhiepiscopului Transilvaniei, arhidiaconul Ladislau de Ugocsa, adresată comitelui Cristian din Orăştie (de Warasyo).

1372 - Este consemnat în documentele vremii comitele Stephanus de Warasyo (Ştefan de Orăştie) ca reprezentant al celor şapte scaune săseşti din Transilvania.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1374 - Sunt amintiţi în documente contele Mihai de Orăştie (de Warasio) şi conducătorul locului Mihai Blas de Orăştie (Michael Blas von Broos).
(Das Kirchenkastell in Broos)

1376 - Într-un statut de breaslă apare Orăştia alături de alte 3 oraşe importante: Sibiu, Sighişoara şi Sebeş. "La acest an, statutele breslelor din Orăştie consemnează existenţa a 25 branşe meşteşugăreşti, organizate în 19 bresle (fraternitas)."
(Petre Baciu - Fabrica "Vidra" Orăştie, monografie 1922-1972)

Este menţionată breasla postăvarilor. La Orăştie găsim organizaţi în bresle separate pe ţesătorii de lână (Lanifices Fraternitas) şi pe ţesătorii de pânză (Textores). Ţesătorii care făceau stofă falsă erau pedepsiţi cu confirmarea bunurilor mobile; celor care vindeau stofă sau pânză care nu avea lăţimea sau lungimea reglementară li se confisca marfa.
(Meşteşugurile din Transilvania până în secolul XVI-lea - Ştefan Pascu)

1420 - În 24 septembrie 1420 o oaste turcească invadează partea de sud-est a Transilvaniei, învingând lângă cetatea Haţegului o oaste Transilvăneană sub comanda voievodului Miklós Csáki. După două zile turcii jefuiesc şi ard Orăştia, apoi se retrag ducând cu ei câteva mii de robi din Ţara Haţegului şi din Scaunul Orăştiei.

1425 - Saşii din Orăştie devin furnizori ai turcilor, oraşul apare sub numele german Bros sau Broos.

1433 - Într-un document emis la Suceava, Iliaş - voievodul Moldovei, propune breslaşilor din Orăştie schimburi comerciale libere şi în ţara sa.
(Orăştie - 750 de ani, Ion Iliescu, Tiberiu Istrate)

În registrele de audienţe ale Vaticanului sunt consemnaţi mai mulţi pelerini din Transilvania, Banat şi Ţara Românească. Printre ei este amintit Petru, fiul lui Blasius din Orăştie (de Orastiia). Se precizează că Petru a fost anterior de credinţă ortodoxă (grecorum), iar cu prilejul sărbătorii Sfintei Treimi (7 iunie) s-a botezat catolic în biserica Sfântul Petru din Roma în prezenţa lui Sigismund de Luxemburg împăratul Ungariei. Petru, în calitatea lui de soldat al împăratului a participat la mai multe acţiuni militare împotriva turcilor şi husiţilor.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1438 - O armată turcească condusa de sultanul Murad II împreuna cu trupe muntene conduse de Vlad Dracul intră în Transilvania unde pustiesc Orăştia şi Romosul. Cetatea Orăştiei suferă distrugeri făcute de armatele turceşti. Cu această ocazie a fost arsă mănăstirea franciscană. Ulterior aceasta a fost refăcută de membrii ordinului.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1442 - Invazie turcească în Transilvania. Are loc bătălia de la Sântimbru (18 martie 1442) care s-a terminat cu victoria turcilor conduşi de Mezid (Mezet), beiul din Vidin. În luna martie Orăştia a fost prădată şi arsă.

1449 - La o întrunire a celor şapte scaune este amintit comitele Bartholomeu din Orăştie.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1456 - Jude regal în Orăştie este Ladislau. Judecătorul regal Ladislau reprezintă la o consfătuire a celor şapte scaune pe cei din Orăştie.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1464 - Regele Matia Corvinul aprobă celor din Orăştie dreptul de alegere liberă a judecătorului regal.

Este numit judecător regal Matei, fiul judecătorului Ladislau "ales cu învoirea întregei comunităţi, adică a saşilor, ungurilor şi valahilor".
(A. D. Xenopol - Istoria românilor - vol I, Ediţia a IV-a, pagina 341, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică)

1466 - Judecătorul şi juraţii târgului Orăştie, înştiinţează sibienii de pericolul unei invazii turceşti.

1467 - Ladislau este din nou jude regal. Ia parte la răscoala saşilor din Transilvania, la 18 august 1467 semnează actul de răzvrătire împotriva regelui Matia Corvinul. Participarea sa la conflict l-a costat viaţa, fiind una din victimele represaliilor care au urmat înfrângerii.

1479 - O armată turcească intră în Transilvania pe 9 octombrie, pe lângă Câlnic, condusă de beii Ali Kodsha şi Skender (Ali Michaloglu şi Skander după alte surse). Numărul forţelor otomane era în jur de 20000 soldaţi fiind însoţiţi şi de un corp de infanterie din Ţara Românească conduşi de Basarab cel Tânăr-Ţepeluş. La 13 octombrie Ali Kodsha îşi aşează tabăra pe Câmpul Pâinii, undeva între Şibot şi Orăştie.

Armata transilvăneană era condusă de voivodul Transilvaniei István Báthory. Alături de el au mai participat: comitele de Timiş Pál Kinizsi, Vuk Grgurević împreună cu Demeter Jakšić au venit cu un escadron de cavalerie uşoară, Basarab Laiotă cel Bătrân, fiind apreciată la 12000 până la 15000 oameni.
Bătălia principală a avut loc pe Câmpia Pâinii, între Şibot şi Orăştie.
Pierderile turceşti au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldaţi munteni. Cei câţiva turci care au reuşit să fugă s-au refugiat în munţi unde au fost omorâţi de populaţia locală.

Bătălia de pe Campul Pâinii

Pál Kinizsi
Pavel Chinezul - Comite de Timişoara
Paulo de Kynys - Comes Temesiensis

În amintirea victoriei împotriva turcilor, István Báthory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.

Cu ocazia distrugerii oraşului de către turci, sunt distruse o mare parte a suprafeţelor cultivate şi este avariată şi biserica din incinta cetăţii. Aceasta este reconstruită şi luată în posesiune de către maghiari. Aşa se explică de ce în oraşul care a fost fortăreaţă săseasca, biserica a ajuns în proprietatea reformaţilor maghiari iar saşii au primit loc numai într-o încăpere de lângă biserică, care a fost folosită ca loc de închinare până la 1823 când a fost construită biserica săsească actuală.
(Orăştia - de la târg, reşedinţă de scaun şi oraş, la municipiu, pagina 106. Autor: Petru Baciu. Editată de Consiliul Local al Municipiului Orăştie, Deva, 1995)

1486 - datorită neînţelegerilor dintre Scaunul Orăştiei şi Comitatul Hunedoara, reprezentanţii Universităţii Săseşti din Sibiu solicită regelui Matei Corvin reglementarea hotarelor dintre cele două teritorii.

1488 - Are loc un recensământ al populaţiei scaunelor săseşti. S-a urmărit conscrierea oaspeţilor (hospites), morilor, proprietăţilor pustii, a preoţilor catolici şi ortodocşi, precum şi în anumite cazuri a gospodăriilor sărăcite. În târgul Orăştie (oppidi Brosz) sunt consemnaţi: 158 oaspeţi, 2 locuitori săraci, 4 ciobani, 1 morar, 10 gospodării părăsite. Se consemnează că cei 10 săraci au fost scutiţi de impozit.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1491 - Convenţie între saşi şi unguri: în funcţia de judecător trebuie să se facă cu schimbul câte un saxon şi un ungur, iar în senat, fiecare dintre cele două naţiuni să fie reprezentate în proporţie de 50%.
(Das Kirchenkastell in Broos)

Scaunul Orăştiei se dezlipeşte de cele Şapte Scaune. Regele Ungariei Vladislav al II-lea şi voievodul Stefan Báthory, poruncesc juzilor, juraţilor şi întregii comunităţi a Scaunului Orăştie să revoce dezlipirea şi să se achite de toate obligaţiile băneşti faţă de magistratul oraşului Sibiu pe perioada de timp cât au stat separaţi de ei.

30 noiembrie 1491. Regele Vladislav al II-lea cere Orăştiei delegaţi, din rândul persoanelor de vază, pentru dieta de la Buda care se va desfăşura în ziua de 2 februarie 1492.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

Oraul este devastat şi incendiat de secui.
(Orăştie - 750 de ani de Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, pagina 44. Volum editat de Casa judeţeană a corpului didactic. Deva, 1974.)

1492 - La 1492 este consemnat în cronici ca jurat al Orăştiei Nicolae Blănarul (pellifex).
(Ştefan Pascu - Meşteşugurile în Transilvania până în secolul XVI-lea, citat din Albert Amlacher - Geschichte der Stadt Broos)

1496 - Într-o ceartă de graniţă dintre Orăştie şi castelul Hunedoara, primarul Sibiului Georg Hecht, intervine pe lângă regele Vladislav al II-lea, pentru cei din Orăştie.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1500 - În Orăştie se ţine de Sf. Nicolae târgul anual, fapt perpetuat până în zilele noastre.

1504 - A fost numit de către rege, în funcţia de judecător al Orăştiei, Ştefan Olahus, tatăl marelui umanist Nicolaus Olahus.

1507 - 21 februarie, în târgul Orăştie (in opido Zazwaros) - Stanca, soţia lui Iwan din Zăvoi şi Pezka, nevasta lui Ladislau din Zăvoi, în numele lor şi al altor membrii din familia lor, arată voievodului Transilvaniei, Petru de Szentgyörgy şi de Bozin, că ei s-au înţeles cu nobilii din aşezare cu care se aflau în dispută, respectiv cu Bwne, Ioan, Myhwl şi Oppra, dar şi cu Niztor din Ohaba, privitor la proprietatea Manchwl din comitatul Hunedoara, precum şi a morii aflate pe apa Zăvoiului (Maczesdwyze).
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)
(Arh. Naţ. Magh. Dl. 29607)

1509 - Prima menţiune a ţiganilor în Orăştie: "Registrul de socoteli al oraşului Sibiu înregistrează o plată efectuată în favoarea a doi slujitori sibieni care au fost trimişi la Orăştie (ad Braz) în calitate de însoţitori a mai mulţi ţigani reţinuţi şi acuzaţi de violenţe la târgul (in nundinis) oficiat aici."
Voievodul János Szapolyai strămută populaţie din părţile Banatului în zona Orăştiei şi Turdaşului pentru completarea sporului demografic în continuă scădere a ţinutului.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541)

1514 - În timpul războiului ţărănesc condus de György Dózsa, oştile ardelene ale lui János Szapolyai au trecut prin regiune. János Szapolyai constată că localitatea nu este îndeajuns apărată, şi nu are destulă aparatură de război. Porunceşte magistratului din Sibiu ca Orăştia să fie dotată cu echipament militar: bombarde, pulbere şi alte aparate de război.

Ludovic al II-lea
(1506-1526)
Regele Ungariei

János Szapolyai (1487-1540)
Voievod al Transilvaniei

1520 - 25 aprilie, Buda - Ludovic al II-lea, regele Ungariei, porunceşte magistratului oraşului Sibiu să întreprindă cele necesare pentru investirea nobilului Matia Olah din Orăştie (de Zazwaras) în funcţia de jude regal al aşezării, funcţie pe care o deţine în prezent vârstnicul său tată, Ştefan Olah. Suveranul îi conferă în acelaşi timp cu noua slujbă, toate veniturile provenite din dările în bani, produse, precum şi alte foloase comune.
1 mai, Buda - János Szapolyai, voievodul Transilvaniei, face cunoscut primarului, juzilor şi juraţilor oraşului Sibiu, că regele a conferit funcţia de jude regal al Orăştiei lui Matia Olah, fiul cel mic al lui Ştefan Olah, întrucât acesta era pe moarte. Numirea în funcţie a lui Matia încă de pe când părintele său este în viaţă se datorează insistenţelor secretarului episcopului din Pécs, magistrul Nicolaus Olahus.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200 - 1541, pagina 166)

1529 - Orăştia trebuie să depună jurământ de credinţă regelui János Szapolyai.

1533 - În urma extinderii dogmei lutherane la Orăştie, călugării ordinului franciscan au fost alungaţi din aşezare.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200-1541, pagina 212)

1536 - La 4 iunie 1536 moare judele regal Matei Olah, fratele lui Nicolaus Olahus, arhiepiscopul de Strigoniu.
Matei Olah, în afară de funcţia de jude, mai deţinea şi pe aceea de prefect al ocnelor de sare din Transilvania.
(Anton E. Dörner - Documente şi Cronici Privind Istoria Oraşului şi Scaunului Orăştie - volumul I : 1200-1541, pagina 215)

1544 - Cetatea de la Orăştie este amintită documentar de Sebastian Münster.
"... mai este şi altă cetate puternică mai jos de orăşelul Sebeşul Săsesc, lângă orăşelul Orăştie ..."

1550 - Se foloseşte denumirea de Saxopolis.

Georg Reicherstorffer, în "Chorographia Transilvaniae", tipărită la Viena în 1550 scrie:
"Orăştie, numit de saşi Broos, la o milă depărtare spre sud de Câmpia Pâinii, este aşezat pe râul Mureş. Pământul este nespus de roditor, dând din belşug grâu, vin şi tot felul de poame; acolo locuitorii sunt foarte îndatoritori şi se apropie mult, în privinţa portului şi a felului de hrană, de obiceiul şi deprinderea românilor, care locuiesc, răspândiţi prin tot locul pe câmpii pustii de jur împrejur, într-un fel de posesiuni (ale lor) şi cu o climă minunat de temperată. Iar în pădurile foarte dese trăiesc iepuri, căprioare şi cerbi în mare mulţime şi e belşug acolo de peştii cei mai buni".

1552 - Generalul împărătesc Castaldo ordonă celor din Orăştie, şi Miercurea Sibiului, să contribuie cu lemn la lucrările de întărire a fortificaţiilor din Sebeş.

1560 - Cetatea de la Orăştie este amintită documentar de către Giovanandrea Gromo:
"La stânga se merge la Orăştie, oraş săsesc nu prea mare şi nici tare, dar înfloritor şi cu viaţă negustorească cu o cetate nu prea întărită.
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
De aici se ajunge la primul oraş întâlnit în cale, numit Orăştie, aşezat la poalele unui munte şi la marginea unei păduri mari, unde, la depărtare de o milă mică curge Mureşul, râu de mare folos şi navigabil care scaldă muntele înverzit, pe culmea căruia este aşezată Deva, cea nespus de tare, şi de acolo merge la Lipova ocupată de Turci (când au cucerit Timişoara) şi fiind azi la graniţa Transilvaniei, şi aici se găseşte a treia trecătoare, prin care turcii pot intra de-a dreptul în Transilvania ieşind îndată din teritoriul lor, la care se mai adaugă acum şi Gyulla, cetate foarte întărită care este aşezată între Lipova şi Timişoara.
Acest oraş Orăştie nu este înconjurat nici de ziduri, nici de vreun deal, ci e aproape un sat. Are în mijlocul său o cetăţuie înconjurată cu un zid, dar slab. Aici locuieşte o populaţie ce-şi vede de negoţ. Oraşul este bogat şi înzestrat din plin cu tot felul de alimente şi de locuri bune pentru felurite chipuri de vânători, şi cu şoimi, şi cu câini pentru a urmări sălbăticiunile mari şi mici, şi nu mai puţin a pescui felurite soiuri de peştii cei mai buni, şi are clima cea mai prielnică pentru a da roade din belşug.
Saşii numesc acest oraş "Broos" (de la Sf. Ambrozie, hramul bisericii) şi după câte am putut afla, cum oraşul Sebeşul săsesc ajunsese aproape lipsit de locuitori, fie din cauza climei neprielnice, fie din altă cauză, saşii i-au retras numele de oraş şi l-au trecut Orăştiei pentru toate bunătăţile ce au găsit în ea, mai ales pentru clima sa atât de binefăcătoare.
(* * * - Călători străini despre ţările române, vol. II, Bucureşti, Editura ştiinţifică 1970)

1560 este anul aproximativ la care comunitatea maghiară trece la protestantism iar biserica romano-catolică, împreună cu parohia, devine reformată.

1577 - Este folosit numele maghiar Szászváros.

1582 - Se tipăreşte "PALIA" prima traducere românească a celor 5 cărţi de la începutul Vechiului Testament.
Orăştie este menţionată în încheierea PREDOSLOVIEI DE LA ORĂŞTIE (1581 - 1582):
“Scrimsu-se-au ceste cărţi sfinte,
anii 7090 ... în cetate, în Orăştie.”

1584 - Antonio Possevino, trimis papal consemnează:
"Scaunul Orăştiei avea 11 sate regeşti şi oraşul este un pământ numit de germani Broos care spre miazăzi e departe de Câmpul Pâinii de o leghe şi aşezat aproape de râul Mureş, cu buni locuitori, nu departe de civilizaţie, cu climă foarte sănătoasă, cu câmpii roditoare, foarte buni peşti, animale sălbatice, mulţime de iepuri, mistreţi, căprioare şi cerbi."
(* * * - Călători străini despre ţările române, vol. II, Bucureşti, Editura ştiinţifică 1970)

1599 - Mihai Viteazul va solicita un împrumut de la unele oraşe cum au fost: Clujul - 6000 fl., Târgu Mureş - 1000 fl., Orăştie - 1000 fl.

1602 - În toamna acestui an generalul Giorgio Basta încartiruieşte în oraş 400 de soldaţi austrieci, aceştia dedându-se la numeroase jafuri şi omoruri. Orăştienii fug din oraş sau se retrag în castelul bisericii, oraşul rămânând la discreţia soldaţilor.

George Basta
Giorgio Basta
(1544 - 1607)

Mihai Pătraşcu
Mihai Viteazul
(1558 - 1601)

Gabriel Bethlen
Gábor Bethlen
(1580 - 1629)

1603 - Gabriel Bethlen asediază, cu o armată de tătari, turci, unguri şi sârbi, oraşul unde sunt cantonaţi soldaţii lui Basta. Comandantul lor dispune retragerea soldaţilor între zidurile cetăţii, fapt care nu se va putea realiza din cauza orăştienilor masaţi aici, care au refuzat deschiderea porţilor. Se spune că din masacrul care a urmat nu au scăpat decât un număr de 11 soldaţi austrieci.

În luna august, Transilvania revine sub autoritatea lui Giorgio Basta. Dorind să răzbune pierderile din primăvara anului, acesta va face responsabil pe judele oraşului, Mihail Déak, pentru distrugerile suferite şi-l va spânzura împreună cu doi membrii marcanţi ai urbei. După execuţie soldaţii au primit libertatea de jaf sub pretextul aprovizionării cu alimente.
(Anton E. Dörner, Ionaş Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăştie 775)

1604 - În oraş se află cantonaţi 1500 de soldaţi ai lui Giorgio Basta.

Este menţionat un cutremur puternic în Transilvania care afectează şi Orăştia.
Foametea face victime în oraş, sunt menţionate acte de canibalism. În luna martie, este spânzurat un oarecare Ştefan, al cărui corp este împărţit între săraci.
(Cetatea Orăştiei în lumina unor informaţii manuscrise inedite - Anton E. Dörner)

1605 - Oraşul este în mare parte distrus.
Judele regal Marin Nagy împreună cu judele scaunului Peters Calcearius se adresează în scris Universităţii Saşilor din Sibiu, înfăţişând în numele întregii comunităţi starea jalnică a oraşului, ba chiar a întregului scaun, solicitând scăderea taxelor:
"Târgul nostru împreună cu satele aparţinătoare au fost distruse prin foc şi alte devastări, toate devenind nişte ascunzişuri pentru animalele de pradă. Locuitorii care până în prezent cruţaţi de săbii şi foamete au mai rămas în viaţă, nu mai posedă nici mijloace de tracţiune, nici alte animale, precum nu mai au nici pic de seminţe de cereale şi mulţi s-au retras spre alte localităţi pentru a supravieţui şi a-şi asigura traiul".
(...) Tot astfel şi târgul nostru a fost distrus prin foc şi devastări încât mai vedem doar zidurile sau pereţii goi ai unor case. Castelul nostru, mai exact, curtea bisericii, ne adăposteşte cu tot puţinul ce ne-a rămas în urma tuturor neajunsurilor de până acum şi tot aici ne-am păstrat viaţa noastră mizeră, căci nu mai avem nici piaţă, nici măcar un centru administrativ.
(Din bunele vremuri vechi ale unui oraş săsesc - Albert Amlacher)

Preotul Johannes Rettegi se plângea autorităţilor bisericeşti superioare că nu poate achita impozitele, întrucât nu are nici un venit şi se întreţine din cerşit: "niciodată nu am fost atât de sărac şi înfometat de când am părăsit şcoala decât astăzi".
(Anton E. Dörner, Ionaş Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăştie 775)

1609 - Gabriel Báthory aprobă celor din Orăştie dreptul de a aduce sare de la minele din Cojocna. El îi sprijină de asemenea într-o dispută de drepturi cu nobilii comitatului lui Hunyad.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1611 - Principele Gabriel Báthory aprobă celor din Orăştie vechile lor drepturi şi libertăţi, care au fost luate prin hotărârea Dietei.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1612 - Principele Gabriel Báthory pretinde de la Orăştie un impozit în valoare de 4000 guldeni. Întrucât Orăştia nu poate plăti, principele îl încredinţează cu strângerea birului pe Gabriel Bethlen, care mai târziu devine principe, fapt pentru care "îi dă în scris" oraşul şi tronul Orăştiei pe post de asigurare.
(Das Kirchenkastell in Broos)

1630 - Una din întrunirile nobilimii Transilvănene din anul 1630 are loc la Orăştie, când se decide alegerea noului principe în persoana lui György Rákóczi I.

1631 - La dispoziţia lui György Rákóczi I se reconstruieşte turnul bisericii reformate.
(Cetatea Orăştiei în lumina unor informaţii manuscrise inedite - Anton E. Dörner)

1636 - Principele György Rákóczi I va staţiona în oraş mai multe luni de zile. Aici va convoca şi Dieta ţării din decembrie.
(Anton E. Dörner, Ionaş Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăştie 775)

1642 - Borsos Gergely din Orăştie este ambasador la Poartă.
(Cetatea Orăştiei în lumina unor informaţii manuscrise inedite - Anton E. Dörner)

1649 - Judecătorul regal din Orăştie - Ştefan Fodor - este membru al unei legaţii a principilor la Poartă.

1661 - O armată turcească condusă de Ali Paşa, în acţiunea de urmărire a lui János Kemény incendiază Orăştia şi Sebeşul. A rămas o descriere a oraşului de la Evliya Çelebi, istoric şi călător turc:
“Cetatea era rotundă, agreabilă şi solidă, situată la poalele unui deal. Şanţul îi era plin ras cu apă.”
“Cetatea Orăştiei. Deşi este supusă crailor Ardealului e în stăpânirea maghiarilor saşi. Dat fiind că înlăuntru erau soldaţi ai împăratului austriac, care nu s-au închinat, a fost lăsată cetatea în pace, iar la plecare a fost incendiat oraşul. Avea o suburbie mare, împodobită cu tot felul de palate, hanuri şi biserici, un dulce oraş înfrumuseţat cu vii, grădini şi un târg acoperit şi piaţă, şi când i s-a dat foc au fost găsite atâtea locuri de pradă şi provizii, încât oastea islamului s-a umplut şi s-a săturat de pradă. Aici au apărut de pe dealuri şi grădini 800 de bravi cu prizonieri şi prăzi. Vânzându-i oastea islamului, le-au revenit celor 800 de bravi 300 guruşi. Tristeţile şi suferinţele îndurate nu au fost zadarnice.”
(Evliya Çelebi - Cartea călătoriilor - "Seyahatname")

1663 - Colegiul reformat este înfiinţat de către Mihai Apafi I.

1665 - La Colegiul Reformat din Orăştie a funcţionat ca rector (probabil între anii 1665 şi 1669) Mihail Halici (1643 - 1712). Acesta stabileşte primele contacte culturale româno-engleze. Moare la 1712 în Anglia iar la moartea lui lasă Colegiului Reformat din Orăştie o însemnată sumă de bani, obiecte şi biblioteca sa compusă din aproape 550 titluri de carte (la vremea respectivă era cea mai mare colecţie din Transilvania).

Dacă ne uităm mai sus cu câteva rânduri vedem anul 1661 când Ali Paşa arde orăştia. Ca dovezi există cronica lui Evliya Çelebi precum şi stratul negru de ars aflat la 1.5 metri sub nivelul solului, pus în evidenţă de săpăturile arheologice. Îmi vine greu să cred că exista un Colegiu Reformat doar la 4 (patru) ani după ce zonele adiacente cetăţii au fost prădate şi făcute scrum la modul propriu.

1667 - Evliya Çelebi vizitează a doua oară oraşul: "Cetatea era pe marginea unei ape, la poalele unui deal, o construcţie din cărămidă şi piatră, o cetate agreabilă şi un târg frumos"

1697 - Prima atestarea a unei farmacii. Proprietar era Johannes St. Piatkovski.

1717 - Este menţionat un punct vamal la Orăştie.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Bariţiu", Cluj-Napoca, 1997)

1718 - Este menţionată construirea unui furnal cu mangal.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Bariţiu", Cluj-Napoca, 1997)

1731 - La Orăştie funcţiona o şcoală primară românească condusă de dascălul Constantin.

1733 - Din registrul de dări şi plăţi al oraşului rezultă ca populaţia consta din 560 de familii, din care:
- 240 familii de români
- 170 familii de unguri
- 100 familii de saşi
- 50 familii de ţigani
- 8 familii de greci.
Oraşul număra aproximativ 2800 locuitori.
(Orăştie - Mic îndreptar turistic - Petru Baciu şi Ioan Loiş, pag. 26, Editura Sport Turism 1985)

În oraş existau trei zone: cetatea cu bisericile (???), casa sfatului, centrul, piaţa şi clădirile publice mai însemnate; zona a doua o formau breslele, atelierele, locuinţele patronilor precum şi cele ale locuitorilor liberi (agricultori, viticultori etc); cea de a treia zonă era locuită de românii de "sus" şi "de jos".

Nu mai ţin minte de unde provin informaţiile de mai sus, dar la anul 1733 nu se poate vorbi de "cetatea cu bisericile" deoarece la acea dată în incinta cetăţii era o singură biserică, cea reformată calvină. Cealaltă clădire era primăria sau casa sfatului. A doua biserică s-a construit aproape un secol mai târziu, în anul 1820.

1735 - moare la Orăştie pastorul reformat Pál Kamarási. De-a lungul vieţii a călătorit prin Franţa (1717), Leyden (1720) şi Anglia (1721). În 1723 se întoarce la Orăştie unde este numit pastor asistent, apoi pastor (1730). A murit în Orăştie la 30 ianuarie 1735.

1736 - S-a produs la Orăştie, ca şi în satele din jur, o scindare a locuitorilor în două: greco-catolici şi ortodocşi, între care s-au desfăşurat permanent conflicte.

1738 - Epidemie de ciumă. Se înregistrează 156 de morţi şi 67 contaminaţi.

1744 - La 26 august se naşte la Szászváros, Fogarasi Pap József, filozof iluminist, scriitor şi teolog reformat. A petrecut mai mulţi ani la facultăţi din străinătate unde şi a luat doctoratul şi titlul de "magister". Între anii 1779-1784 a fost profesor la Colegiul Reformat din Târgu-Mureş. În jurul lui se strângeau discipoli din toată ţara de dragul cursurilor lui de matematică şi filozofie. Lua parte la mişcările culturale din străinătate ceea ce este adeverit de cele 10 premii, laude primite datorită operei sale. La 11 octombrie 1784, Iosif al II-lea îl numeşte profesor de logică, metafizică şi morală la facultatea din Buda, dar nu a putut ocupa acest post deoarece moare la 17 decembie în acelaşi an.
( Révai Nagy Lexicona, VII kötet, Budapest 1913 )

1749 - S-a construit biserica romano-catolică în actuala formă (în anul 1880 se construieşte turnul).

1750 - Este consemnată existenţa a 474 gospodării.

1752 - 1756 - În această perioadă în Orăştie s-au stabilit un număr de 144 persoane provenind din regiunea Austriei Superioare.

1755 - Locuitorii români din scaunul şi oraşul Orăştie se plâng autorităţilor imperiale împotriva unirii religioase. "Noi , Orăştie, cu 2 biserici cerem arhiereu pe legea cea grecească şi ne-am iscălit juraţi, eu George Mateiu, Pârvu Grecul, eu Stavre Grecul şi cu tot oraşul împreună, toţi"

1757 - 1758 - Alţi 222 colonişti din Austria Superioară s-au stabilit în oraş.

1763 - În februarie 1763 sunt emise aşa-numitele "Puntumuri vestite la Orăştie", în care se reglementa starea militarilor din regimentele de grăniceri. Puntumurile de la Orăştie reprezintă o ordonanţă premergătoare Decretului din 13 noiembrie 1766 al Mariei Tereza, care stabileşte statutul de organizare definitivă a celor doua regimente româneşti, regulament care a fost tipărit şi în limba română. În "puntumuri" se precizau avantajele de care se bucurau militarii care făceau parte din regimente: scutirea de impozite, în afară de taxa capului şi a marhelor (taxa pe vite).
(http://www.politiadefrontiera.ro/inf_generale/istoria2.php)

Harta Josefină (Josephnische Aufnahme)
oraşul Orăştie între anii 1763 - 1785

1784 - Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan s-a manifestat în ţinutul Orăştiei.

Orăştia este ridicată la rangul de oraş.
Szasz-Varos (Broos, Brostadt, Saxopolis, villa Sancti Ambrosii, Orischtgie), jouit du titre de ville depuis 1784. Lat. 45° 49' 46'', longit. 40° 53' 16''.
(Voyage en Autriche, ou essai statistique et géographique sur cet empire - Marcel de Serres, 1814)

1785 - După ce Horea şi Cloşca au fost prinşi, au fost duşi prin Orăştie şi transportaţi pe căruţe separate până la Alba-Iulia. La Orăştie, Horea şi Cloşca au făcut un popas fiind cazaţi, Horea în casa Temesvari, iar Cloşca la cea care a aparţinut lui Banyai. Când poporul curios să vadă pe răzvrătiţi se îmbulzea, Horea l-a recunoscut în mulţime pe trădătorul său Ioan Steph, care era protopop neunit al oraşului. Horea - cu toate că era legat în căruţă - l-a ameninţat cu mânie pe acesta spunându-i: "Dacă aş fi ştiut, câne ... că vii la mine să mă trădezi, pe loc ţi-aş fi sucit gâtu."
(Orăştia - de la târg, reşedinţă de scaun şi oraş, la municipiu, pagina 22. Autor: Petru Baciu. Editată de Consiliul Local al Municipiului Orăştie, Deva, 1995)
(Apostol V., Aspecte ale răscoalei lui Horea în raionul Orăştie (în) "Drumul Socialismului" nr. 3777)

Vasile Ursu Nicola
Horea
(1731-1785)

Ion Oargă
Cloşca
(1747-1785)

Iosif al II-lea
(1741 - 1790)

1786 - La recensământul din anul 1786, făcut la porunca lui Iosif al II-lea, sunt consemnaţi 3190 locuitori.

1811 - Preot greco-catolic este Antonie Pop Ilieş.

1813 - La 26 aprilie 1813 se naşte Gyurmán Adolf, ziarist şi redactor şef la ziarul Pesti Hírlap.

1816 - Este hotărâtă construcţia actualei biserici luterane. Construirea are loc între anii 1820-1823.

Se naşte în Orăştie Leopold Nagy. A scris mai multe lucrări referitoare la zona Orăştiei: "Istoria cetăţii Orăştie", "Istoria oraşului şi scaunului Orăştie – descrierea istorică, geografică şi statistică", "Istoria bisericii reformate din Orăştie", "Istoria bisericii evanghelice din Orăştie", "Istoria monumentului de pe Câmpul Pâinii". Nici una din lucrări nu a fost publicată. Moare în anul 1869.
(Câmpul Pâinii într-un manuscris din veacul al XIX-lea - Anton E. Dörner)

La 15 septembrie 1816 moare la Orăştie Pál Sipos. A fost preot, matematician şi filozof. La 1783 a avut funcţia de rector al Colegiului Reformat din Oraştie.

Orăştia la începutul secolului XIX.

1821 - Răscoala lui Tudor Vladimirescu a avut un ecou favorabil în Orăştie. De teama răsculaţilor, câţiva boieri din Oltenia şi Ţara Românească s-au refugiat aici. Autorităţile dau instrucţiuni speciale cum să fie supravegheaţi refugiaţii pentru a nu stârni interesul populaţiei din localitate. Ţăranii români din Orăştie şi împrejurimi au privit cu simpatie mişcarea lui Tudor Vladimirescu. Un ţăran din satul Pricaz, pe nume Toma Voina, declară la proces, după ce a fost arestat, că "de îndată ce Tudor va veni din Muntenia, el va fi primul care i se va ataşa."

1820-1823 - Se construieşte clădirea bisericii evanghelice luterane. Construcţia a început la 16 iulie 1820, când i-a fost pusă piatra de temelie. A fost inaugurată la 29 septembrie 1823. (turnul a fost construit mai târziu în 1841)
Planul bisericii a fost făcut de preotul Joseph Leonhard (1819 - 1853).

1828 - Incendiu de proporţii la Orăştie “când au ars 127 de case împreună cu turnul bisericii neunite.”

1829 - Oraşul este pomenit cu numele Ambrosiopolis.
(Verleichendes wörterbuch der alten mittleren und neuen Geographie von Fr. H. Th. Bischoff und J. H. Möller, Gotha, in der Becker'schen Buchhandlung, 1829)

1837 - Oraşul este pomenit cu numele Brostadt.
(Geographie für Lyceen, Gymnasien, Mittelschulen und zum privatunterrichte - Theophor F Dittenberger, Published by C.J. Winter, 1837)

1838 - Timp de 10 ani, din 1838 pâna în 1848, Johann Friedrich Geltch va conduce Grammatikschule.

1839 (1838 ???) - La începutul lunii iunie se prăbuşeşte turnul bisericii reformate în urma unui cutremur. Din materialul rezultat în urma prăbuşirii se construiesc două turnuri, câte unul pentru fiecare confesiune în parte.

1844 - Se construieşte etajul şcolii româneşti din Orăştie, iar pe frontispiciul clădirii este aplicată inscripţia "Luminează-te şi vei fi, voieşte şi vei putea."

1847 - La 27 decembrie 1847 s-a născut la Orăştie scriitorul şi istoricul Albert Amlacher.

Suprafaţa Orăştiei şi a zonelor înconjurătoare este de 445 km², având o populaţie de 21989 locuitori.
( L'Univers - Histoire et description de tous les peuples - Hongrie, Paris 1847 )
( The Penny Cyclopaedia of the Society for the Diffusion of Useful Knowledge, 1848 )

1848 - La o adunare din Orăştie în 30 martie 1848 la care au participat români şi maghiari li s-a vorbit în cele două limbi că sunt liberi de toate obligaţiile, dijmele şi zeciuielile. Ideile exprimate la Orăştie au în conţinutul lor unele dintre idealurile arătate pe Câmpia Libertăţii de la Blaj cu două luni mai târziu.
(preluat din "Orăştia în spiritualitatea românească" - culegere de texte - Aurelia Baciu şi Petru Baciu)

În Orăştie au loc acţiuni de război între generalul Józef Bem şi trupele împărăteşti.

1849 - La 10 februarie 1849 moare - în cursul atacului de la Orăştie - Theodor Fabini. Theodor Fabini (1828 - 1849) s-a implicat în organizarea unui batalion de saşi (Jugenbund) care să lupte împotriva armatei maghiare condusă de generalul Bem.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Bariţiu", Cluj-Napoca, 1997)

"Localitatea a fost cercetată, la anul 1849, de mitropolitul Andrei Şaguna, care în drumul său, de mai târziu, spre Curtea de la Viena, făcut în interesul bisericii şi al neamului, a poposit la un hotel de aci (în clădirea în care se află în prezent Banca Ardeleana)."
(Oct. Floca, Dr. V. Şuiaga - Ghidul judeţului Hunedoara 1936)

1851 - Protopopul greco-catolic Ioan Pop Ilieş trimite, în octombrie 1851, o listă de revendicări guvernatorului Transilvaniei, principele Schwarzenberg, cerând acordarea unor drepturi în favoarea românilor.

1852 - În jurul anului 1852 s-au stabilit pe Dealul Bemilor doisprezece familii din Boemia. Numele familiilor au fost: Dörner, Hasacek, Kolar, Kouba, Pozdina, Redlich, Roschnafski, Zirnstein, Saubek, Tcernahoski. Erau crescători de vite sau meseriaşi. Se zice că terenul respectiv, dealul împădurit, a fost al unui ungur care l-a pierdut la cărţi şi noul proprietar l-ar fi donat familiilor de emigranţi din Boemia.

1853 - Guvernul austriac a emis o serie de PATENTE IMPERIALE şi ORDONANŢE MINISTERIALE, prin care s-a restabilit existenţa MARELUI PRINCIPAT AL TRANSILVANIEI, fiind împărţit în 10 prefecturi teritoriale (circumscripţii). Între acestea, cea de-a treia circumscripţie avea sediul la Orăştie. Această circumscripţie cuprindea o suprafaţă de 134,77 mile pătrate şi un număr de 214.165 locuitori, din care:
- 192.995 români
- 1.063 germani
- 7.809 maghiari
- 12.297 alte naţionalităţi
După religie:
- 4.283 romano-catolici
- 38.550 greco-catolici (uniţi)
- 160.603 ortodocşi
- 2.141 calvini
- 8.565 luterani
- 23 alte confesiuni

1854 - Sunt consemnaţi 4207 locuitori.

1855 - Gimnaziul Reformat Maghiar din Orăştie a primit numele de "Colegiul reformat KUN" care a funcţionat timp de 70 de ani.

1855-1856 - La Şcoala din Orăştie erau înscrişi 113 băieţi şi 109 fete, dar frecventau şcoala în semestrul I doar 42 băieţi şi 9 fete. Învăţător era Nicolae Bârsan şi era retribuit cu 200 florini.

1857 - Recensământul din 1857 consemna la Orăştie o populaţie de 5029 de suflete.
După religie:
- 1850 ortodocşi
- 486 greco-catolici
- 1136 romano-catolici
- 688 reformaţi
- 884 luterani
- 19 unitarieni
- 24 izraeliţi
- 5 armeni gregorieni

1860 - Prin decretul imperial nr. 7943/587 din 1860, Orăştia este ridicată de la rangul de târg la cel de oraş.
(Orăştia - de la târg, reşedinţă de scaun şi oraş, la municipiu, pagina 153. Autor: Petru Baciu. Editată de Consiliul Local al Municipiului Orăştie, Deva, 1995)

La 8 aprilie 1860 se naşte pictorul Kéméndy Jenő.

1864 - A luat fiinţă la Orăştie Fabrica de spirt "Friedrich Schuleri". Până în 1920 a aparţinut patronului Friedrich Schuleri după care a devenit societate pe acţiuni. Fabrica a funcţionat până în 1948, când a fost naţionalizată.

1865 - Au fost aleşi ca deputaţi în Dieta de la Budapesta (1865 - 1868), din partea Orăştiei, intelectualii: dr. Avram Tincu şi Ioan Tulbaşiu, pe care-i găsim ca deputaţi la Universitatea Săsească unde au mai funcţionat şi Niculai Popovici, Ioan Mihu.

1866 - Regimentul 64 infanterie din Orăştie participă la Războiul Prusaco-Austriac. Ia parte la luptele de la Konigratz, Biscupitz şi Blumenau. În cinstea luptelor de la Biscupitz, mai târziu în anul 1904 (???), s-a ridicat în curtea regimentului de infanterie un monument.

"O fală a armatelor austriace din zilele războiului mare dat la 1866 între Austria şi Prusia, e lupta de la Biskupitz, în care un batalion de feciori, aproape numai români, au ţinut piept şi au alungat cu baioneta în mâini o trupă mult mai numeroasă de călăreţi prusaci cari săriseră pe ne-aşteptate cu caii asupra lor, dar au fost risipiţi de bravii flăcăii români după o luptă înverşunată în care mulţi şi-au pierdut viaţa.
Bravurei lor s-a ridicat în curtea casarmelor din Orăştie un frumos monument, pe care îl arătăm în chipul de aici. E un vultur puternic (cu 2 capete, pajura imperială) ţinând cu îndârjire sub paza sa sub ţapenele-i ghiare, steagul regimentului.
În fiecare an trupele la 14 iulie fac frumoase parade în faţa acestui monument şi se povesteşte feciorilor bravura din 1866. Aşa s-a făcut şi dumineca ce trecu în 14 iulie a.c."
(Foaia Interesantă, nr. 28 din 7 iulie 1907)

1867 - Este construit templul comunităţii evreieşti - sinagoga. Tot de atunci datează locuinţa rabinului şi hahamului şi încăperea pentru copii de 5-13 ani care învăţau religia, scris şi citit în ebraică.

1868 - Se constituie corul de la Orăştie.

La 9 decembrie 1868 a trecut prin Orăştie primul tren de marfă, compus din 25 de vagoane tractate de locomotiva "Săvârşin"; iar la 22 decembrie 1868 a trecut primul tren de persoane intitulat "Radna", cu care s-a inaugurat linia ferată Arad - Alba Iulia.

Se naşte Ioan Moţa. Preot, apoi protopop al Orăştiei, publicist, scriitor, traducător, om politic, deputat în primul parlament al României Mari.

Intelectualii din Orăştie, luând exemplul Junimii, au înfiinţat o "Casina Română" care însă din lipsă de sprijin, după trei ani s-a desfiinţat. Ea se va reorganiza în 1883 sub numele de "Societatea de lectură a inteligenţei române din Orăştie şi jur" şi va avea aceleaşi obiective de promovare a culturii.

1869 - La Orăştie a luat fiinţă banca "Brooser Vorschuss-verein", banca acorda împrumuturi cu precădere agricultorilor şi comercianţilor. Banca dispunea la început de un capital de 250.000 florini, constând din 5000 de acţiuni a câte 50 florini. Banca a funcţionat până în 1948 când a fost naţionalizată.

1870 - Proprietar al farmaciei oraşului era Friedrich von Steinburg.
(ORĂŞTIE - Enciclopedia - Prof. Petru Baciu, pag. 147)

1872 - Se înfiinţează banca "Szászvárosi Takarékpényatár".

1877 - Farmacia oraşului trece în proprietatea lui Josef Graffius care a cumpărat-o de la Reckert Carol.

Populaţia românească a Orăştiei manifestă solidaritate cu lupta fraţilor de peste munţi din timpul războiului pentru independenţă. Se organizează strângerea de fonduri pentru sprijinirea armatei române.
Tânărul Emilian Ciuceanu trece munţii pentru a se înrola voluntar, participă la bătăliile Plevnei şi Vidinului, este decorat pentru vitejia lui.

Oraşul are 5.661 locuitori. (Orăştie - Mic îndreptar turistic - Petru Baciu şi Ioan Loiş, pag. 35, Editura Sport Turism 1985)

1878 - În afară de Farmacia lui Graffius mai este menţionată farmacia lui Carol Fuhrman.

1880 - Sunt atestate 1086 case şi 5451 locuitori.
După religie se împart în:
- 2030 ortodocşi
- 523 greco-catolici
- 1002 romano catolici
- 769 reformaţi
- 964 evanghelici
- 163 izraeliţi
- 1 alte confesiuni
După naţionalitate:
- 2312 români
- 1227 maghiari
- 1427 germani
- 16 slovaci
- 8 sârbi
- 176 alte naţionalităţi
- 138 străini
- 147 cu limba maternă necunoscută (în această rubrică au fost încadraţi ţiganii)

1881 - La 21 iunie 1881 se naşte istoricul şi editorul Görög Ferenc. Din anul 1903 până în 1925 este profesor la Colegiul Reformat Kun.

1882 - Se naşte la Binţinţi Aurel Vlaicu din părinţii Ana şi Dumitru Vlaicu.

Sunt atestate în Orăştie funcţionarea tipografiilor şi librăriilor "Franz Schäesser" şi "Carl Furhman".

1883 - În acest an Casina Română de la Orăştie se va constitui sub denumirea de "Societatea de lectură a inteligenţei române de la Orăştie şi jur". Şedinţa de constituire a avut loc la 11 iunie 1883 având ca vicepreşedinte ad-hoc pe Samuil Popu, iar ca notar pe Vasile Bologa. Asociaţia avea pe Sigiliu inscripţia "Societatea de lectură română din Orăştie", în afara sigiliului, societatea mai avea un registru cu protocoalele şedinţelor, cu rapoartele de activitate şi cele financiare. Ultima adunare a avut loc la 9 mai 1948.

1884 - În 1884 s-au desfăşurat la Orăştie lucrările Adunării Generale a Astrei, prilej cu care a fost ales un comitet de primire al oaspeţilor ce l-a avut în frunte pe avocatul Avram Tincu, care va rosti cuvântul de salut din partea orăştienilor.
( Despărţământul Orăştie al Asociaţiunii Culturale pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) - Diana Ferencz )
( Ion Iliescu, Tiberiu Istrate, Orăştie 750 de ani, Deva, 1974, p. 143 )

1885 - S-a înfiinţat la Orăştie "Banca Ardeleana", institut de credit şi economii, cu un capital particular în valoare de 40.000 de florini, de către dr. Ioan Mihu. Printre directorii băncii Ardeleana se numără şi marele om politic Dr. Aurel Vlad.

1886 - S-a înfiinţat "Reuniunea femeilor române".

1887 - La 26 iunie 1887 se naşte Zalányi Béla. Paleontolog, sudiază la Cluj şi Budapesta.

1889 - Începe electrificarea oraşului. Rudolf Kaess a cuplat de motorul cu abur a morii sale un generator de curent de 80 KW. Consumul lunar era la început de 900 KW pentru 180 de abonaţi. Din anul 1912 “uzina electrică” trece în administrarea primăriei care a dotat uzina cu două motoare Diesel şi a extins reţeaua de cabluri la 10 km.

Este înfiinţată Fabrica de cărămidă şi sticlă "Friedrich Wagner".

1890 - ASTRA sau "Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român", societate cu scopuri culturale înfiinţată în anul 1861, îşi află la Orăştie vechi rădăcini. Despărţământul IX Orăştie, se constituie la 14 decembrie 1890.

Vine în Orăştie ca învăţător Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României. Deşi nou sosit a fost numit "director provizoriu" al şcolii.

1891 - Se înfiinţează tipografia “MINERVA”, prima tipografie românească din oraş. (după alte surse se înfiinţează în anul 1888)

Scaunul Orăştiei avea suprafaţa de 435 km² şi 22479 locuitori.
( preluat din http://mek2.niif.hu/00000/00060/html/095/pc009578.html )

1893 - Apare gazeta "Revista Orăştiei", proprietate a tipografiei "Minerva".

1894 - Orăştia împreună cu localităţile înconjurătoare (Beriu, Căstău, Pricaz, Romos) erau obligate să asigure, cu ocazia manevrelor Diviziei 16 Sibiu (de care aparţinea şi Regimentul 64), serviciile de încartiruire pentru aproximativ 6818 soldaţi şi 1196 cai, pe timp de o săptămână.
( Istoria Regimentului chezaro-crăiesc Nr. 64 Orăştie - Dorin Petresc, Ioan Lăzărescu )

1896 - S-a înfiinţat "Reuniunea de înmormântări".

Apare ziarul Szászváros. Va continua să apară până în 1912.

1897 - Se înfiinţează "Reuniunea economică din Orăştie" cu cele 2 secţii ale sale: "Reuniunea Industriaşilor" şi "Reuniunea agricultorilor".

Începând din acest an, locuitorilor din Orăştie li se percepe "taxa de păşune", iar din 1898 "taxa de vite".

1898 - Este consemnată în "Registrul firmelor individuale" şi Fabrica de cărămidă "Robert Fraenk".

1899 - S-a înfiinţat "Reuniunea meseriaşilor".

În primăvara acestui an apare "Revista Orăştiei" din iniţiativa lui Petru I. Bariţiu conducătorul tipografiei "MINERVA".

1900 - Se introduce în Orăştie iluminatul electric stradal.

Oraşul avea o populaţie de 6238 locuitori. (Orăştie - Mic îndreptar turistic - Petru Baciu şi Ioan Loiş, pag. 35, Editura Sport Turism 1985)

1901 - Se înfiinţează banca "Dacia".

Apare ziarul "Activitatea".

1902 - Apare la 1 ianuarie 1902 ca foaie politică săptămânală "Libertatea" (1902-1935, 1940). Editor şi redactor este Ioan Moţa

Se naşte Ionel Moţa.

Elizabeth Roboz Einstein s-a născut la Orăştie în anul 1902 în familia rabinului Roboz. A avut cinci fraţi. A studiat la chimia şi fizica la Universitatea din Budapesta, apoi la Universitatea din Viena unde a luat doctoratul "summa cum laude" (1928). Emigrează în S.U.A (1940) unde se căsătoreşte cu Hans Albert Einstein (5 iunie 1959), fiul fizicianului Albert Einstein, inginer şi profesor la Berkeley. Moare la 9 ianuarie 1995 la Berkeley - California.

Se naşte istoricul român Zeno Draia. Moare în anul 2000.

1903 - Se înfiinţează "Tipografia Nouă". Lucra cu patru maşini deodată şi avea ca angajaţi 7-8 calfe şi 3-4 ucenici.
(preluat din "Orăştia în spiritualitatea românească" - culegere de texte - Aurelia Baciu şi Petru Baciu)

1905 - La 5 noiembrie 1905 se naşte Tankó Béla, A activat ca biochimist şi profeson universitar în Debrecen, Londra şi Berlin.

1906 - Oraşul şi satele din împrejurimi sunt vizitate de Nicolae Iorga.

Apare la Orăştie revista "Tovărăşia" (1906-1911, între 1919-1927 apare cu titlul "Plugarul luminat") ca supliment al ziarului "Libertatea". Revista a apărut din necesitatea promovării mai insistente a ideilor cooperării în rândurile românilor, mai cu seamă a ţărănimii. Apare din iniţiativa lui Vasile C. Osvadă.

1908 - Andrei Farago - în vârstă de 22 de ani - vine la Orăştie, unde se căsătoreşte cu Frederica Graffius - fiica lui Josef Graffius - care îi lasă mai departe farmacia „La Leul de Aur" din strada Regina Maria nr. 8.

1909 - la 15 iulie Aurel Vlaicu execută un zbor cu planorul "Vlaicu 1909", pe dealul Bemilor din apropierea Orăştiei, tractat de o căruţă cu doi cai.

1910 - Populaţia oraşului numără 6937 persoane din care 3276 români.
(Monografia institutului de credit si economii "Ardeleana" 1885-1910)

La 10 martie 1910, şase ţărani români din Orăştie şi împrejurimi participă la funeraliile primarului Vienei, Dr. Karl Lueger.
Delegaţia a fost condusă în cortegiul funerar de Dr. Virgil Cioban. Cheltuielile au fost suportate de Dr. Aurel Vlad

Ţărani români orăştieni la înmormântarea lui Dr. Karl Lueger în Viena, mergând pe lângă carul cu cununile româneşti. Carul e plin de cununi, toate cu pantlici (funde) tricolor românesc. Ţăranii noştri merg 3 de o parte, 3 de alta, cu luminile în mâini şi cu capul descoperit. Sunt George Oprean, George Silian şi Avram Sabău. Ceilalţi trei sunt dincolo de car. Au fost admiraţi de toată Viena.

Ţăranii români Orăştieni, cari au fost la înmormântarea lui Dr. Lueger, primarul Vienei (d 10 martie 1910) şi cununa cu tricolor românesc pe care au pus-o pe sicriul lui.

de la stânga la dreapta
Ioan P. Adam (Techereu, peste Murăş)
George Silian (Orăştie)
George Oprean (Orăştie)
Ioan Stoian (Pricaz)
Filimon Udrea (Căstău)
Avram Sabău (Pricaz)

1911 - Se naşte Nicoale Văideanu în localitatea Pricaz, într-o familie de ţărani cu 6 copii. Face cercetări în domeniul rachetelor şi combustibililor pentru rachete. Înregistrază mai multe brevete de invenţie.
Activitatea ştiinţifică a lui Nicolae Văideianu este apreciată şi de Henri Coandă. Moare în 1981.

S-a dat în folosinţă reţeaua de telefoane Deva - Orăştie.

Se tipăreşte revista Cosînzeana (15 octombrie 1911 - 12 februarie 1915) la Orăştie iar în perioada 1 ianuarie 1922 - 12 februarie 1928 la Cluj. A fost o revistă de cultură cu apariţie iniţial bilunară, iar din ianuarie 1912 cu apariţie săptămânală. A fost condusă în calitate de propietar şi editor de Sebastian Bornemisa. Revista "Cosînzeana" număra printre colaboratori pe Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Zaharia Bîrsan, Liviu Rebreanu, Al. Ciura.

Logo-ul Cosînzeana.

1912 - Debutează editorial la Sebastian Bornemisa:
- Liviu Rebreanu - "Frământări"
- Victor Eftimiu - "Poemele singurătăţii" (amândouă sunt volume de debut)

La 4 august Aurel Vlaicu zboară pe ruta Orăştie-Binţinţi-Orăştie (decolează şi aterizează pe Dealul Mic)

1913 - În zilele de 13-15 septembrie se desfăşoară la Orăştie Adunarea Generală a Astrei.

Programul serbărilor culturale ale "Asociaţiunii" în Orăştie la 14 şi 15 septemvrie 1913.

Dela serbările asociaţiunii în Orăştie: Aşteptarea oaspeţilor înaintea portalului, sâmbătă, când a sosit comitetul central din Sibiu.

La conductul etnografic au luat parte 5-6 mii de ţărani şi vreo 3-4 mii privitori. Acest conduct, aranjat de dl. Nicolae Branga, funcţionar la "Ardeleana", a fost cel mai frumos punct al serbărilor din Orăştie.

Vedere din expoziţia aranjată la serbările Asociaţiunii în Orăştie.

Altă grupă de călăreţi din banderiul poporal, fotografiaţi când treceau pe sub poarta de triumf.

Dl. Nicolae Branga, funcţionar la "Ardeleana", conducătorul banderiului de călăreţi şi organizatorul conductului.

Capul banderiului de călăreţi iese din piaţă, înaintând spre promenadă, deasupra căreia era locul de arangiare a producţiei poporale.

Vederi din conductul poporal de la Orăştie, e grupa zidarilor noştri din oraş, în frunte cu Căluşerii, înaintează ieşind de sub poarta de triumf.

Ceata femeilor din popor, purtând broboada albă cu curmiţi, cum era portul mai nainte. Azi această broboadă e înlocuită cu cârpe de păr şi de mătasă, cum se vede pe capul femeilor de mai napoi.

Romoşenii cu căluşerii şi cu preoţii în frunte, ies de sub poarta de triumf, înaintând spre piaţă.

Bobîlna: vine închipuind culesul de vii. În un car tras de 2 boi, e butea şi ciubarele şi corfele de struguri, peste toate plutind cununi de viţă. Şi roţile carului sunt încununate cu viţă.

Culegătoarele cu corfele de struguri le duc spre locul de adunare. Aveau la Orăştie struguri în ele. I-au dat de gustare lumii.

Valea Geoagiului reprezentată printr-un convoiu de bărbaţi şi feciori, iar în grupa călăreţilor prin 15 călăreţi pe cai mărunţi de munte. La dreapta e grupa Dîncului Mic.

Romoşelul cu nunta. Mireasa cu nănaşa merg nainte, mirele şi naşul sunt după ele, şi nuntaşii tineri cu steagul încărcat cu năfrămi...
După ei carul cu femeile şi lada.

Carul, tras de patru boi, cu femeile care străjuesc lada cu hainele şi cu zestrea.

Carul cu zestrea văzut mai îndeaproape.

Acelaş car văzut mai deaproape cu femeile de nuntă. Apoi las de nu era chiar lipsă să se pună la el aşa patru boi.

"Muntenii" de la Sibişel cu nunta lor călare. Şi mireasa-i călare şi "surorile de mireasă" cu interesante cârpe vărgate în spate, şi după ele junimea, tot călare.

Grupa de voinici Căluşeri din Vaidei, fotografiaţi cu ceteraşul lor nainte.

Capul banderiului de călăreţi în momentul când trece pe dinaintea băncii "Ardeleana".

Carul cu nuntaşii de la Romoşel, tras de patru boi din cei mai frumoşi din sat.

Bobâlnenii, ca culegători de vie, cu carul şi pogăniciul lângă boi, cu storcătorii voioşi în car pe lângă butea cu must, şi cu culegătoarele smerite, ducând corfe cu roada cea dulce.

Mirii şi naşii din nunta de la Romoşel, fotografiaţi aşa cum se ţin de mână prin câte o năframă, şi steagul greu încărcat de năfrămi, purtat de cel mai voinic flăcău din sat.

Româncuţe de pe Valea Geoagiului, în port de Tulgheş, lucrat în atelierul de ţesetorie din Orăştie, venite la petrecerea de a doua zi a serbărilor.

Dorind să participe la Adunarea Asociaţiunii de la Orăştie, Aurel Vlaicu pleacă cu avionul din Bucureşti. La 13 septembrie Aurel Vlaicu cade la Băneşti lângă Câmpina.

Corpul Pompierilor Militari al oraşului Orăştie în anul 1913

Exerciţiu de stingere al incendiilor.

1914 - Primul eşalon cu soldaţi români pentru frontul din Galiţia, a plecat din Orăştie pe 2 august 1914, aceştia făcând parte din Regimentul 64 Infanterie "Ritter von Auffenberg". Aceştia vor ajunge, la Lemberg, în Galiţia în septembrie 1914. Comandant al Regimentului 64 Infanterie "Ritter von Auffenberg" era Zivanovic Johann.
(citat din http://www.dacoromania1.go.ro/nr15/capitanul.htm)

Regimentul 64 Infanterie din Orăştie
Corpul ofiţeresc la începutul războilului.

Regimentul 64 Infanterie din Orăştie
Protopopul Domşa oficiază serviciul divin înainte de plecarea pe front.

Regimentul 64 Infanterie din Orăştie
Tranşee pe câmpul de luptă din Polonia.

Regimentul 64 Infanterie din Orăştie
Tranşee pe câmpul de luptă din Polonia.

1915 - Farmacia Graffius trece în posesia moştenitorilor lui Josef Graffius având ca diriginte pe Teodor Kinnich.
(ORĂŞTIE - Enciclopedia - Prof. Petru Baciu, pag. 147)

1916 - primele trupe germane intră în oraş pe 6 septembrie.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Bariţiu", Cluj-Napoca, 1997)

1917 - Preotul Ioan Moţa - împreună cu ziarisul Vasile Stoica - a fost trimis în SUA (prin Siberia) pentru a face cunoscute preşedintelui Wilson revendicările româneşti.
(Istoria României. Transilvania, volumul II, Editura "Geroge Bariţiu", Cluj-Napoca, 1997)

1918 - Apare ziarul "Szászváros és vidéke". Va fi publicat până în 1929.

La 1 decembrie 1918 au participat ca delegaţi la festivităţile de la Alba Iulia:
- membrii aleşi: Dr. Constantin Sotir, Dr. Augustin Deac, Gheorghe Silian, Ioan Rob.
- membrii de drept: Vasile Domşa, Ioan Popovici, Ioan Stupinean, Ioan Jenea.
- reuniunea română de cântări din Orăştie: Eugenia Branga, George Cuşuta.
- reuniunea învăţătorilor din comitatul Hunedoara: Ioan Branga, Constantin Baicu, Aron Demian.
- reuniunea meseriaşilor din Orăştie: Ioan Lăzăroi, Petru Corpade.
- secţia română a Partidului Social Democrat: Ioan Herţa, Adam Oltean.

1919 - Prin ordinul Resortului de Culte al Consiliului Dirigent nr. 7569 din 5 iulie 1919, se autorizează înfiinţarea liceului din Orăştie. Primul director este profesorul Ioan Cheri.
Liceul "Aurel Vlaicu" şi-a început activitatea la 15 iulie 1919, în primul an şcolar 1919-1920, cu 14 profesori şi 410 elevi.

1921 - La 27 februarie 1927 se naşte în Szászváros, violonistul şi compozitorul maghiar, András Szőllősy. A studiat cu Zoltán Kodály şi Goffredo Petrassi. Una dintre lucrările lui "Concertul nr. 3 pentru şaisprezece coarde" a câştigat "Cea mai inedită compoziţie a anului" în 1970 la festivalul UNESCO "Tribuna Internaţională a compozitorilor". Compoziţiile lui au fost interpretate de către Orchestra Simfonică din Chicago şi Orchestra Filarnonică din Hamburg.

1922 - Ioan Secheli îşi deschide pe locul unde e astăzi fabrica "Favior" (fostă "Vidra"), un atelier de blănărie şi cojocărie care va ajunge în două decenii o fabrică cu peste 300 de muncitori.
("Vidra" Orăştie (1922-1972) - Monografie, Petru Baciu)

În anul şcolar 1922 - 1923 se înfiinţează "Grădina de copii a Statului" condusă de domnişoara Octavia Popoviciu (Adresa nr. 1920/1922).

Statuia MS. Regele Ferdinand.
A fost ridicată în anul 1926.

Statuia MS. Regele Ferdinand.
A fost ridicată în anul 1926.

În anul 1936 pe acest loc a început construcţia bisericii ortodoxe "Sf. Mihail şi Gavril".

1926 - Se ridică în centrul oraşului statuia Regelui Ferdinand I.
"În anul 1926, la stăruinţa domnului colonel Ariton Aritonovici, comandantul cercului de recrutare, un comitet local compus din reprezentanţii autorităţilor şi intelectuali, au decis ridicarea unui monument Regelui Ferdinand I, fapt care s’a şi realizat la stăruinţele oamenilor de inimă în frunte cu dl. colonel veşnic la lucru. Au contribuit cu sume frumoase la aceasta, pe lângă banca „Ardeleana”, primăria oraşului şi o seamă de intelectuali din oraş, cum şi colecta de la reprezentaţiile date de d-şoarele Jilli şi Doina, fiicele medicului dr. R. Dobo.
Monumentul terminat şi executat bine de maestrul Ionescu-Varo, din Bucureşti este aşezat în piaţa Regina Maria şi păzit de două tunuri dăruite de corpul VII armată Sibiu va fi desvelit cu o deosebită solemnitate în prezenţa familiei regale, regenţa, guvern, ş.a., la toamnă." ( Dr. Eugeniu I. Munteanu )

1928 - La comanda Regimentului 92 de Infanterie este numit colonelul Nicolae Macici. La Orăştie se căsătoreşte cu Ileana Dobo, fiica doctorului Romulus Dobo.

1929 - Se înfiinţează Cooperativa "Digitalis" din iniţiativa farmacistului Andrei Farago şi a profesorului Samoilă Ciumaşiu, cooperativă a cărui scop era cultivarea, colectarea, prelucrarea şi valorificarea plantelor medicinale din care se extrăgeau diferite preparate farmaceutice. În 1956 cooperativa îşi schimbă denumirea şi devine Întreprinderea de Plante Medicinale, pentru ca mai apoi să devină PLAFAR.

1930 - Regele Carol al II-lea, însoţit de Iuliu Maniu ca premier şi câţiva membri ai guvernului fac o vizită la Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei. La întoarcere iau masa la restaurantul "Central" din Orăştie. Un cuvânt de bun sosit din partea localnicilor prin dr. Aurel Vlad şi profesorul Aron Demian.
Petru Baciu în "Palia Express", anul VIII nr. 32(208) 21-27 august 2003

Populaţia totală a Orăştiei număra 7337 locuitori din care 3781 bărbaţi şi 3556 femei.

La 16 iunie 1930 se naşte actorul Ion Siminie.

1931 - Jean Bărboi construieşte un planor de tipul "Mead Challenger" cu care zboară la Orăştie.

1932 - Cornel Masticiu din Orăştie brevetează un nou tip de paraşută înregistrată la OSIM cu nr. 21182/1932.

Primul cinematograf cu sonor din oraş este al lui Oscar Schuleri. Până atunci sonorul era asigurat de doamna Gizi care cânta la pian. (???)

1934 - La 29 aprilie 1934 se naşte Földes László.

1936 - Începe construcţia bisericii ortodoxe cu hramul "Sf. arhangheli Mihail şi Gavril". Proiectant: arhitect G. Cristinel, execuţia ing. Tiberiu Eremia, pictura D. Belizarie.

Orastia are 6857 locuitori.
(Oct. Floca, Dr. V. Şuiaga - Ghidul judeţului Hunedoara - 1936)

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" în timpul construcţiei"

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" în timpul construcţiei"

1939 - Se începe construcţia bisericii greco-catolice cu hramul Sf. Nicolae (azi biserica ortodoxă - parohia III). Este o construcţie în stil bizantin; arhitect: Ilie Ciurdărescu; sculptor Aurel Pop; pictor iconostas I. Niţulescu.

1940 - Regele Mihai, în drum spre Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, poposeşte o noapte în Orăştie, unde e găzduit în locuinţa lui Aron Demian de la liceu.
Petru Baciu în "Palia Express", anul VIII nr. 33(209) 28 august - 3 septembrie 2003

La 21 noiembrie începe să funcţioneze spitalul din Orăştie. A fost înfiinţat de Dr. Dominic Stanca (refugiat de la Cluj după cedarea Ardealului în urma Dictatului de la Viena). Spitalul începe să funcţioneze, în clădirea fostului colegiu "Kun" din centrul oraşului, cu 120 de paturi repartizate în 2 secţii: secţia boli interne cu 60 de paturi sub conducerea medicului primar director Dr. Dominic Stanca şi secţia chirurgie cu 60 de paturi condusă de medicul primar Dr. Ioan Bârcă.
(Orăştie - Enciclopedie - 2001, Coordonator: Petru Baciu)

Moare părintele Ioan Moţa.

Comunitatea luterana are 906 membrii.

1941 - Populaţia totală a Orăştiei număra 9751 locuitori.

1942 - Pe 24 februarie 1942 autorităţile române au închis Casina Maghiară din Orăştie.
(preluat din http://balogh.adatbank.ro/?index=intezmeny=49=Magyar%20Casino%20(Szászváros))

1943 - Au loc recrutări pentru armata germană.
Prima recrutare în acest puternic centru german din judeţ, a avut loc în zilele de 1 şi 2 Mai 1943, prezentându-se 59 saşi din oraşul Orăştie, din care au fost recrutaţi 57 (din care 32 au fost propuşi pentru SS). A doua recrutare (tot pentru teritoriul oraşului Orăştie) a avut loc la 29 Mai 1943, comisia funcţionând la Hotelul Transilvania, ocazie cu care s-au prezentat 37 saşi. A treia recrutare (pentru teritoriul rural din jurul Orăştiei) s-a desfăşurat la 22 Iunie 1943, fiind recrutaţi 24 (conform altui document cca. 27) saşi din comuna Aurel Vlaicu. Atitudinea populaţiei vârstnice nu era favorabilă acestei acţiuni, după cum rezultă din adresa 2511S/16.7.1943 a Poliţiei Orăştie:
Bătrânii, care de la început au fost contra partidului [nazist, n.a.] pentru metodele sale care tindea să elimine pe bătrâni, ca învechiţi în rele, reproşează tineretului că soarta ce-o aşteaptă, singuri şi-au creat-o ca fiind lipsit de experienţă şi impresionat de rezultate trecătoare [se referă evident la atitudinea aventurieră a celor ce s-au oferit voluntari pentru SS, atitudine pentru care majoritatea celor ce s-au întors în România vor plăti greu după război, n.a.].
(Grecu Dan - Înrolarea etnicilor germani în unităţi SS, 1939-1943, http://membres.lycos.fr/dgrecu/Volksdeutsche.htm)

1945 - La 2 septembrie este inaugurată biserica ortodoxă cu hramul "Sf. arhangheli Mihail şi Gavril".
Sfinţirea locaşului s-a făcut în prezenţa I.P.S. Mitropolit Nicolae Bălan şi al şefului guvernului dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Constantinescu-Iaşi. Au mai participat reprezentanţi ai presei din America, Turcia, Egipt. Costul total al Bisericii s-a ridicat la 12 milioane lei.

1947 - Este desfiinţat "Corpul Pompierilor Voluntari".

"Unitatea de Pompieri Militari" şi "Corpul Pompierilor Voluntari din Orăştie" în anul 1947

1948 - La 11 iunie are loc naţionalizarea următoarelor:
- Banca "Ardeleana".
- Fabrica "Astra".
- Fabrica de cărămidă şi ţiglă a lui Wegener.
- Cooperativa "Digitalis".
- Fabrica de încălţăminte "Ardealul".

La 11 iunie 1948 este naţionalizată blănăria "Ioan Secheli", aceasta numindu-se în continuare "Blănăria Secheli Naţionalizată". Într-un proces verbal din acelaşi an apare şi sub denumirea "Fabrica Vidra".
(ORĂŞTIE - Enciclopedia - Prof. Petru Baciu, pag. 148)

Reforma învăţământului din acest an desfiinţează liceul "Aurel Vlaicu". Între 1948-1954 în clădirea liceului a funcţionat Şcoala Profesională Chimică. Din păcate în această perioadă este distrusă în mod deliberat biblioteca liceului care însuma 25.000 volume.

Populaţia totală a Orăştiei număra 8817 locuitori. 2,9% din populaţia judeţului Hunedoara.

1949 - Este arestat Dr. Aurel Vlad în vârstă de 74 de ani, pentru vina de a fi fost membru al Consiliului Dirigent şi ministru în guvernul naţional-ţărănist. A murit pe 2 iulie 1953 în închisoarea de la Sighet.

1950 - La 3 noiembrie 1950 moare la Orăştie Otto Piringer din cauza unui atac de apoplexie. A fost scriitor al dialectului săsesc din Transilvania, filolog, teolog, preot, rector al liceului din Agnita.

1951 - La 29 aprilie 1951 se naşte sculptorul Petru Stoicu.

La 29 aprilie 1951 se naşte graficianul şi pictorul Iosif Stroia.

1952 - Din iniţiativa unui grup de localnici entuziaşti, în luna mai a anului 1952 s-a înfiinţat muzeul. Azi "Muzeul de Etnografie şi Artă Populară".

Se înfiinţează "Centrul de radioficare Orăştie" cu 1600 de abonaţi.

1954 - Este reînfiinţat liceul sub numele "Şcoala Medie Mixtă Orăştie". În 1957 va căpăta denumirea de "Şcoala Medie "Aurel Vlaicu".

Se construieşte stadionul "Dacia" cu teren de fotbal, tribună cu peste 1000 de locuri, pistă de atletism, popicărie, vestiare, baie pentru sportivi.

Stadionul "DACIA" în timpul construcţiei.

Stadionul "DACIA" în timpul construcţiei.

1956 - Populaţia totală a Orăştiei număra 10.488 locuitori.

1957 - Oraşul avea 10486 locuitori.
(Regiunea Hunedoara - Ghid turistic, 1957, Autor: Octavian Floca)

1958 - A luat fiinţă "Autobaza Orăştie" cu un parc de 11 autobuze ce deserveau la început 6 trasee.

1960 - Populaţia totală a oraşului număra 11.726 locuitori.

1966 - în luna octombrie Nicolae Ceauşescu vizitează Orăştia şi ţine o cuvântare în piaţa centrală a oraşului.

Populaţia totală a oraşului număra 12.822 locuitori.

1968 - Populaţia oraşului numără 13.457 locuitori. 2,7% din populaţia judeţului.
(Colecţia "Judeţele Patriei - HUNEDOARA - Monografie, Editura Sport-Turism, 1980")

1970 - Populaţia totală a oraşului număra 14.307 locuitori.
La 11 septembrie 1970 se naşte politicianul român Dan Motreanu.

1972 - În iulie 1972 oraşul avea 14.679 locuitori.

1973 - Populaţia totală număra 14.994 locuitori.

1974 - Orăştie sărbătoreşte 750 de ani de la prima atestare documentară. Este dezvelită lucrarea sculpturală "PALIA", autor este sculptorul orăştian Nicolae Adam. Tot atunci sunt dezvelite busturile: Decebal, Aurel Vlaicu, Petru Groza.

1974 - Monumentul "PALIA".
Prima variantă realizată din ghips.
În spate se observă Complexul Comercial "PALIA" în timpul construcţiei.

1974 - Monumentul "PALIA".
Prima variantă realizată din ghips.
În spate se observă Complexul Comercial "PALIA" în timpul construcţiei.

Monumentul "PALIA"
[ianuarie 2009]

Monumentul "PALIA"
[ianuarie 2009]

1976 - Moare Dominic Stanca: poet, prozator, dramaturg şi actor, considerat "Cronicarul Orăştiei Ardelene".

1978 - Oraşul are 18.793 locuitori. 3,6% din populaţia judeţului.
(Colecţia "Judeţele Patriei - HUNEDOARA - Monografie, Editura Sport-Turism, 1980")

1980 - La 17 aprilie are loc la cinematograful "Patria" din Orăştie premiera de gală a filmului românesc în culori "Aurel Vlaicu" realizat de Mircea Drăgan, o producţie a Casei de Filme Cinci, după scenariul Eugeniei Busuiocianu. Au participat la premieră: regizorul Mircea Drăgan, Gabriel Oseciuc (interpretul lui Aurel Vlaicu), Ioana Drăgan. În aceeaşi seară s-a prezentat filmul şi în satul Aurel Vlaicu.
Premiera naţională a filmului "Aurel Vlaicu" a avut loc înainte cu doi ani, la 12 aprilie 1978.

1982 - Se sărbătoreşte centenarul naşterii aviatorului Aurel Vlaicu.
Participă la serbări: cosmonautul Dumitru Prunariu, istoricul H. Daicoviciu, scriitorul Ion Dodu Bălan, prof. C-tin. Gheorghiu, fiica lui Ion Vlaicu: Aurelia Vlaicu.

La 15 octombrie se inaugurează noul loc al şcolii Generale nr. 1 Orăştie, construcţie realizată cu sprijinul tovarăşului Radu Bălan.

1989 - 22 decembrie - Revoluţia din Decembrie la Orăştie.
Un grup de angajaţi ai "PLAFAR" au fost primii în oraş care au luat atitudine fermă faţă de regimul comunist. În fruntea angajaţilor s-a aflat inginerul Gheorghe Gârjob care s-a opus măsurilor luate împotriva "huliganilor" de la Timişoara.
Se instituie o nouă conducere a oraşului formată din revoluţionari.

1993 - Se reînfiinţează despărţământul Astrei în Orăştie. La 25 - 26 septembrie, a 89-a Adunare Generală a Astrei marchează 80 de ani de la Adunarea din 1913.

1997 - în luna mai se organizează prima ediţie a "Maialului Orăştian", care va deveni o sărbătoare de suflet a locuitorilor acestei zone.

1995 - Prin legea nr. 11 din 18 ianuarie 1995 oraşul este ridicat la rangul de municipiu.

La 29 aprilie are loc ceremonia prin care oraşul Orăştie este ridicată la rang de municipiu.

Comunitatea luterana are 125 membri (31 decembrie 1995).

1996 - Apare ziarul "Palia Express", director: N. Brânduş, redactor şef Ioan Vasiu, secretar: Petru Baciu, fotoreporter: Alexandru Cazan.

În ziua de 28 mai îşi începe activitatea "Radio Color" care emite pe frecvenţa FM 90,3 MHz.

Se reînfiinţează Reuniunea Meseriaşilor Români.

1999 - 15 decembrie - Fundaţia "Dacia Revival" şi Radio Color Orăştie organizează lansarea cărţii "Noi nu suntem urmaşii Romei" de Dr. Napoleon Săvescu.

2000 - 4 iunie - este pusă piatra de temelie a bisericii greco-catolice "Sf. Ilie Tezviteanul" de către Preasfinţitul Alexandru Mesian, Episcop greco-catolic de Lugoj. Lucrările au fost începute pe vremea pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, în 22 noiembrie 2000.

În luna iulie apare "Buletinul informativ al Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Orăştie", serie nouă, editat de Despărţământul ASTRA Orăştie.

15 septembrie - Şcoala Generală Nr. 1 Orăştie devine Şcoala Generală "Dr. Aurel Vlad".

2001 - Se începe construcţia bisericii ortodoxe cu hramul "Sf. Gheorghe"
- sfinţirea pietrei de temelie: 18.08.2001
- data începerii construcţiei: 14.11.2001
- proiectant general: S.C. ARMANI PROIECT S.R.L
- constructor: S.C. HERDAN CONSTRUCT S.R.L
- arhitect: Ardelean M.N.
- ctitor: Depcea Dorel Ioan
- beneficiar: U.M. 0812

18 august - a fost dezvelit la Orăştie primul monument închinat regelui dac Burebista.
- iniţiativa ridicării monumentului aparţine dr. Napoleon Săvescu.
- monumentul a fost realizat de o echipă condusă de sculptorul Ion Bolborea.
- finanţatori: Napoleon Săvescu, George Păunescu, Ovidiu Golea, Nick Stoian.

Statuia lui Burebista

Statuia lui Burebista

Statuia lui Burebista

Statuia lui Burebista

2002 - 27 iunie - Orăştia primeşte "Diploma Consiliului Europei" - 2002.

13 octombrie. Moment festiv la Orăştie, prilejuit de inaugurarea Ansamblului de artă ambientală "Izvorul de aur al dacilor", lucrare realizată de sculptorul Nicolae Adam.
(Buletinul informativ al primăriei municipiului Orăştie, anul V nr. 10(42), octombrie 2002)

15 decembrie - La Orăştie se organizează ediţia I-a a Festivalului-concurs al interpreţilor cântecului popular românesc "TUDORICĂ MUNTEAN"